După un an de mandat la conducerea Ministerului Educaţiei, Cristian Adomniţei va rămâne în istorie ca ministrul steluţelor şi al reformelor controversate. Tezele cu subiect unic au devenit criteriu de admitere la liceu, variantele de subiecte la bacalaureat au bareme schimbate, în unele şcoli din Spania şi Italia au fost introduse cursuri de limbă şi civilizaţie românească pentru copiii celor plecaţi la muncă, s-a investit în infrastructura şcolilor şi universităţilor, deşi nu peste tot se văd rezultatele.

Felul în care s-au întâmplat toate acestea a stârnit nemulţumirea unei mari părţi a părinţilor, elevilor şi profesorilor.

Nu au lipsit gafele, care au adus în discuţie pregătirea lui Adomniţei, una fără legătură cu domeniul luat în primire: inginer în construcţii.

La începutul lunii viitoare, Adomniţei va intra în concediu pentru a-şi pregăti campania electorală pentru Primăria Iaşiului. Asta în condiţiile în care se apropie tezele cu subiect unic, examenul de bacalaureat, repartizarea elevilor la licee, iar legile educaţiei rămân în proiect. Atribuţiile actualului ministru vor fi preluate de secretarul de stat pentru învăţământ superior, Remus Pricopie, care va avea şi drept de semnătură în locul său. Comisia pentru examenul de bacalaureat va fi condusă de secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, Zvetlana Preoteasa, iar de coordonarea tezelor cu subiect unic se va ocupa Gabriella Pasztor, secretar de stat pentru învăţământ în limba minorităţilor. Realizări: legile educaţiei şi bani pentru renovări

Aproape şapte miliarde de lei au mers - din 2007 şi până acum - către infrastructura unităţilor de învăţământ, dintre care peste 6,3 miliarde au fost destinate reparaţiilor capitale în 17.119 şcoli şi 2.503 universităţi. Cifrele au fost publicate ieri, la bilanţul prezentat de Cristian Adomniţei la un an de mandat. Ministrul s-a mai lăudat cu 800 de microbuze şcolare cumpărate anul trecut şi cu alte 1.000 pentru acest an. Pentru dotarea unităţilor de învăţământ cu laboratoare şi materiale didactice s-au cheltuit peste 940 de milioane de lei.

De asemenea, a semnat înţelegeri pentru introducerea cursurilor de limbă şi civilizaţie românească în 89 de şcoli spaniole şi în 11 unităţi de învăţământ din Italia. În cea mai mare parte, profesorii sunt români stabiliţi în aceste ţări şi cu experienţă în predare. Programul va fi extins în Belgia - ţară pentru care a fost deja parafat un acord -, Cipru şi Portugalia. Tot în mandatul său, la sfârşitul anului trecut, a fost lansat în dezbatere publică pachetul de legi ale educaţiei, care ar urma să înlocuiască actuala lege a învăţământului, în vigoare din 1995.

„Un nou cadru legal pentru educaţie a fost ceea ce am înţeles să generăm pentru sistemul de învăţământ românesc. După 13 ani, nu mai putem funcţiona pe o lege cârpită, care nu mai ţine cont de realităţile în care ne dezvoltăm. Proiectul de legi ale educaţiei este un material creat împreună cu sistemul de învăţământ, nu în afara lui“, a declarat ieri ministrul.

În cele trei luni de discuţii cu reprezentanţii societăţii civile, ai şcolilor şi ai sindicatelor, ministerul a strâns peste 10.000 de propuneri. Forma finală a noului pachet de legi urmează să fie prezentată la sfârşitul lunii iunie. NEREUŞITE

Teze subiective şi lucrări nefinalizate

> TEZELE. Introduse în mare grabă, tezele semestriale cu subiect unic rămân un criteriu controversat de admitere la liceu, atâta vreme cât evaluarea elevilor se face în şcoala în care învaţă aceştia. Dorinţa unor şcoli de a avea rezultate bune la aceste examene poate provoca discriminarea unei părţi a elevilor proveniţi din şcolile de prestigiu, care nu-şi permit să procedeze la fel.

> STELUŢELE. În timpul unei vizite în judeţul Brăila, în mai 2007, Cristian Adomniţei a fost pus la punct de elevi, la o întrebare despre numărul steluţelor de pe steagul UE. Ministrul i-a contrazis pe copiii care au răspuns „12“, spunând că pe steag sunt 15 steluţe. Mai târziu, a dat vina pe consilieri, care l-ar fi informat greşit. > LUCRĂRI. Cu puţin timp înainte de începerea actualului an şcolar, o parte din banii pentru reabilitările unităţilor de învăţământ rămăseseră necheltuiţi. Situaţia a fost semnalată târziu de ministrul Adomniţei, care a dat vina pe autorităţile locale, responsabile de cheltuirea banilor. Inspectoratele şcolare au însă şi ele o mare parte din vină, întrucât ar fi trebuit să urmărească traseul banilor şi să facă presiuni acolo unde au fost întârzieri. > BĂTAIE PE GRĂDINIŢE. Învăţământul preşcolar ar putea deveni obligatoriu odată cu adoptarea pachetului de legi ale educaţiei, în condiţiile în care numărul de locuri din grădiniţe este mult mai mic decât cel al copiilor. > DEZECHILIBRE ÎN FACULTĂŢI. Distribuirea numărului de locuri în facultăţi, pe domenii de studiu, continuă să fie dezechilibrată: există numeroase domenii confruntate cu o inflaţie de absolvenţi şi altele în care nu există specialişti suficienţi. > PROBLEME DE COMUNICARE. De-a lungul discuţiilor cu sindicaliştii pe marginea pachetului de legi ale educaţiei, Federaţia Educaţiei Naţionale nu a fost băgată în seamă. La fel s-a întâmplat cu Federaţia Asociaţiilor de Părinţi.