Imaginile cu oameni ținuți în lanțuri de „stăpânii de sclavi” din comuna Berevoești, județul Argeș, au făcut înconjurul lumii. „Evenimentul zilei” vă dezvăluie care sunt grupările care exploatau femei, copii și bărbați, dar și câteva dintre cazurile șocante descoperite de anchetatori

Detalii uluitoare reies din ancheta procurorilor DIICOT în cazul de sclavagism din comuna Berevoești, județul Argeș. Anchetatorii au întocmit dosare penale pentru cel puțin șase grupări formate din clanuri de rromi din satul Gămăcești care s-au dedat la fapte greu de imaginat. Până în prezent au fost arestate 20 de persoane, din cele 38 reținute de procurori. Majoritatea sunt rude sau concubini care îi „pasau” pe bieții oameni sechestrați de la unii la alții, ca pe vite, pentru muncile grele din gospodărie, de la câmp sau din pădure, iar pe cei cu handicap îi puneau să cerșească în interesul lor. Anchetatorii au descoperit că cel mai vechi caz de sclavagism de secol XXI din Berevoești datează din anul 2004, un bărbat pe nume Gheorghe Popescu, zis „Gigi” sau „Neamțu” care, între timp, a decedat în condiții suspecte.

FOTO:Una dintre „stăpânele de sclavi” care au fost arestate FOTO: ZIARULARGESUL.RO

Gruparea Feraru

O grupare era formată în jurul fraților Nicolae, Costel și Gheorghe Feraru. Numele lor apare într-un dosar din 15 februarie 2016, alături de Simina Mihaela Feraru, Maria Cerasela Brumaru, Elena Murșavelea (concubina lui Costel Feraru), Vasile Mugurel Feraru, Liliana Feraru și Lucreția Feraru. Toți cei nouă membri ai clanului sunt acuzați că au recrutat prin constrângere, inducere în eroare, profitând de imposibilitatea de a se apăra, sau de a-și exprima voința ori de starea de vădită vulnerabilitate mai multe victime. Le-au transportat și le-au adăpostit în locuințele lor, unde, împreună cu ceilalti membri ai familiei, le-au exploatat prin supunerea la executarea unor munci sau îndeplinirea de servicii în mod forțat. Le-au ținut în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire. Pe numele clanului Feraru sunt înregistrate, până acum, două infracțiuni de trafic de minori și patru de trafic de persoane.

Gruparea Grancea

Capul unei alte grupări era Maria Grancea. Acesta coordona „sclavii” pe care îi punea la muncile gospodărești sau la descărcatul lemnelor. Din grupare mai făceau parte soțul Mariei, Petre Grancea, zis „Tomogeac”, fii acesteia Laurențiu și Alin Grancea, fiica sa, Vasilica Grancea, ginerele Ilie-Valentin Furdui, zis „Mușetești”, dar și nurorile ei, Florina Miu și Cerasela Onică. Împotriva lor, pe 16 februarie a început urmărirea penală pentru trafic de persoane, în cel puțin trei cazuri, dar și pentru constituirea unui grup infractional organizat.

Gruparea Onică

O altă familie de „proprietari de sclavi” din satul Gămăcești este Onică. Într-unul dintre dosarele instrumentate de procurori sunt cercetați penal Aurel Onică, concubina sa, Georgiana Furdui, Viorel Grancea, soția sa, Silvia Grancea, Ionuț- Cătălin Grancea, Gheorghe Onică și concubina sa, Viorica Roxana Grancea, dar și Ciprian- Codruţ Onică. Împotriva lor s-a dispus începerea urmăririi penale din 30 octombrie 2015, pentru două infracțiuni de lovire și alte violențe și lipsire de libertate, iar la data de 16 februarie 2016 s-a dispus schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de trafic de persoane și s-a dispus extinderea urmaririi penale.

Gruparea Păun

Într-un alt dosar instrumentat de DIICOT Argeș sunt cercetați Traian Păun, soția sa, Nicoleta Păun, Costinel Bădală și concubina sa, Petruța Păun, Florin Feraru și soția sa, Ancuța Feraru, Florin Păun și soția sa Liliana Păun. Alături de aceștia, au fost învinuiți și Traian Păun și soția sa Vasilica Păun. Aceștia sunt acuzați că au răpit un tânăr cu handicap mintal, din apropierea bisericii „Sfântul Ioan”, din Pitești, pe care l-au legat cu lanțul și îl puneau să muncească în gospodăria lor. Gruparea Păun este acuzată de trafic de minori și de opt infracțiuni de trafic de persoane.

Gruparea Furdui

Alte persoane cercetate în cazurile de sclavie sunt Ovidiu Cătălin Furdui și Maria Feraru. Aceșia, alături de Vasile Furdui, Maria Furdui și Roxana Furdui sunt acuzați de trafic de persoane și constituirea de grup infracțional organizat.

Gruparea Bloj

Tot pentru trafic de persoane, sclavie și lipsire de libertate sunt cercetați și Constantin Bloj, David Anuța, Petre Grancea, Iosif Ursu, Costinel Ionuț Furdui, Dorel Coșcodaru, Daniel Grancea și Marian Marinoiu. Pe 2 februarie a început urmărirea penală și împotriva acestora. Complici în recrutarea și exploatarea „sclavilor” leau fost Costinela-Frăguța Onică, Cecilia Grancea, Florica Ursu, Casiana-Iuliana Mărunțelu, Mihaela Florentina Furdui, Lămîiţa Grancea, Florina Grancea, Lenuţa- Mădălina Păun, Marian Marinoiu, mama sa, Eugenia Marinoiu, Adi-Eugen Marinoiu, Andreea-Crina Grancea, Costel Marinoiu și Marinela Marinoiu.

Trei ani de bătăi și umilințe pentru un băiat de 15 ani

Așa cum reise din relatările anchetatorilor, unele victime au ajuns sclavi în împrejurări tragice, împinși de sărăcie sau de necazuri. Este cazul unui băiat de 15 ani, Mihai, un copil cu o situație materială precară și o slabă dezvoltare intelectuală. Profitând de starea de vulnerabilitate în care se afla, în luna martie a anului 2013, Vasile Mugurel Feraru l-a luat și l-a dus în gospodăria lui, promițându-i că îi dă 50 de lei și un pachet de țigări ca să lucreze o zi la spart lemne. Odată ajuns în curtea lui Feraru, bietul adolescent a fost obligat să presteze, timp de două luni, să aibă grijă de animale, să facă curățenie, să măture etc. Băiatul era pedepsit, dacă se împotrivea, cu bătăi repetate și era avertizat că trebuie să muncească în contul unei datorii de 500 de lei pe care membrii clanului Feraru i-o împrumutase ca să i-o dea mamei lui, pentru ca femeia să îl lase să trudească la ei în gospodărie. La sfârșitul anului 2013, băiatul a fost preluat de Nicolae Feraru, zis „Bănae”, care l-a pus la munci în curtea sa și l-a obligat să și cerșească. Deși, inițial, i-a promis că îi dă 50 de lei pe zi, pentru munca prestată, în realitate, din primăvara anului 2014 și până în luna mai 2016, Mihai a fost „sclavul” Mihaelei și a lui Nicolae Feraru. Pe lângă muncile din gospodărie, băiatul era trimis să fure lemne din pădure și să cerșească. Astfel, adolescentul a încasat umilințe și bătăi, încă doi ani, în contul unei datorii de 600 de lei, pe care soții Feraru îi dăduseră să îi ducă mamei lui.

20 de „stăpâni de sclavi” au fost arestați

Un judecător de la Tribunalul Argeș a dispus, aseară, arestarea a 20 dintre „stăpânii de sclavi” din Berevoești: Petre Grancea, zis „Tomogeac”, Maria Grancea, Laurenţiu Grancea, Alin Grancea, zis „Cătălin Putinică”, Cerasela Onică, Ilie-Valentin Furdui, Vasilica Grancea, Ciprian-Codruţ Onică, Aurel Onică, Viorel Grancea, Silvia Grancea, Ionuț-Cătălin Grancea, Nicolae Feraru, Mihaela Feraru, Maria-Cerasela Brumaru, Crinu-Alin Brumaru, Costel Feraru, Liliana Feraru, Vasile-Mugurel Feraru și Elena Murșavela.

Schingiuit și răpit pentru banii împrumutați la înmormântarea mamei

Un alt caz dramatic îl are în centrul atenției pe Toma, un tânăr care a muncit, ca șofer, la Costel Feraru timp de trei ani, între 2006 și 2009. Pe 6 ianuarie 2009, l-a lovit necazul: i-a murit mama și s-a împrumutat de la Feraru cu 2.000 de lei, pentru a o înmormânta creștinește pe cea care i-a dat viață. Așa a început calvarul bietului șofer. Inițial, Toma și Feraru s-au înțeles ca, în schimbul banilor, să efectueze 20 de curse de transport material lemnos. Numai că, din acel moment, Feraru i-a interzis lui Toma să mai plece acasă până nu își achită datoria. După patru luni de zile, timp în care a efectuat 17 curse pentru Feraru, tânărul a reușit să plece și l-a sunat pe Feraru căruia i-a spus că nu mai vine o perioadă, deoarece are câteva problem personale de rezolvat. După două zile, Costel Feraru, însoțit de Ionuț Grancea, Marian Grancea și Cătălin Furdui au năvălit în casa bietului Toma pe care l-au luat cu forța, l-au băgat într-o mașină și l-au dus înapoi, în Berevoești. În gospodăria lui Feraru, șoferul a fost bătut cu pumnii și cu biciul până a leșinat. După ce și-a revenit, tânărul a fost pus să muncească în plus, pentru o așa-zisă dobândă la suma cu care l-a împrumutat. Pentru că nu mai primea niciun ban pentru cursele effectuate, Toma era nevoit să se împrumute de alți bani pentru mâncare și țigări, în schimbul cărora Feraru îi mai adăuga un număr de curse pe care trebuia să le facă. Astfel, Toma era mereu dator și muncea fără să mai poată plăti datoria.