Se pare că omul de afaceri israelian Elan Schwartzenberg nu a avut nicio portiță de scăpare din calea „sistemului”. În mijlocul acuzațiilor explozive care vizează cel mai înalt nivel al serviciilor de informații din România, ies la iveală noi probe care arată că procurorii cunoșteau, de fapt, adresa reală a lui Schwartzenberg, dar au ales să îl aresteze în lipsă, pretinzând că nu cunosc domiciliul acestuia pentru a-l cita.

Acuzațiile uluitoare vin din partea jurnaliștilor de la Lumea Justiției. Aceștia pun în prim-plan documente care atestă faptul că adresa lui Schwartzenberg se afla la dosar, dar procuroarea de caz de la DNA, Ana Dana, a înaintat, în primăvara anului 2016, o cerere de arestare preventivă în care se menționa faptul că omul de afaceri se sustrage urmăririi penale, menționând că magistrații nu cunosc adresa de domiciliu a acestuia.

 

 

Dosarul a ajuns să fie judecat pe fond de Andi Malaliu de la Tribunalul Municipiului București, care a aprobat cererea înaintată de DNA, pe motiv că acuzatul s-ar sustrage urmăririi penale, reținând că acesta s-ar fi ascuns, dar și că procurorii nu l-au putut cita, din moment ce nu aveau cunoștință de domiciliul acestuia.

 

„Este evidentă intenția inculpatului Schwartzenberg Emilian de a se ascunde, pentru a se sustrage de la urmărirea penala, singura modalitate prin care ar putea fi adus în fata organelor judiciare fiind emiterea unui mandat de arestare preventivă pe numele acestuia”, a conchis magistratul, conform luju.ro.

 

Judecătorul a invocat aceleași argumente înaintate de DNA, și anume că s-ar fi încercat contactarea lui Schwartzenberg prin intermediul avocatului său Cătălin Dancu, care ar fi susținut că îl reprezintă pe inculpat doar în raport cu autoritățile din statul Liechtenstein. Mai mult, DNA ar fi încercat contactarea omului de afaceri la un număr de telefon dezvăluit de fratele acestuia, însă acuzatul nu a răspuns.

 

În apel, judecătoarea Camelia Nogdan de la Curtea de Apel București a auzit aceleași argumente din partea DNA și a respins contestația lui Schwartzenberg împotriva încheierii de arestare preventivă. Magistrata a reținut că „inculpatul a fost citat în conformitate cu prevederile Codului român de procedură penală, potrivit cu care era suficientă citarea prin afișare la sediul organului judiciar a inculpatului, deoarece acesta nu avea o adresă cunoscută, autoritățile române depunând, pentru respectarea dreptului la apărare a inculpatului, diligențe suplimentare de înmânare a citației inclusiv prin intermediul rudelor/apărătorului ales”.

 

În tot acest timp, avocatul Florin Cojocaru, cel care îl reprezenta pe Schwartzenberg în apel, a susținut că „nu s-a făcut niciun demers pentru citarea acestei persoane care locuia în străinătate” și că „s-a dispus arestarea unei persoane fără să fi fost în mod corespunzător informată despre organizarea unei ședințe de judecată”.

 

Totuși, ce se întâmplă cu adresa omului de afaceri? Domiciliul lui Schwartzenberg era binecunoscut DNA, deoarece era trecut pe mandatele de interceptare și supraveghere emise pe numele inculpatului, emise de ICCJ, în anii 2011 și 2012.

 

Procuroarea Ana Dana face ea însăși referire la respectivele documente în „ordonanța de delegare” prin care dispune „ascultarea traficului interceptat”, pe baza mandatelor emise pe numele lui Elan Schwartzenberg. Mai mult, la dosarul de la DNA se regăsesc documente care atestă faptul că domiciliul inculpatului este în Israel. Este vorba despre dosarul de pașapoarte al omului de afaceri, care se află la DNA încă din ianuarie 2014.