Momentul nu putea fi mai prost pentru socialistul Olaf Scholz. De ziua de naștere a soției sale Britta, care l-a însoțit la toate mitingurile și dezbaterile, partidul său, avându-l drept candidat, a obținut unul dintre cele mai penibile rezultate din istoria SPD din 1949, cu doar 16% din voturi.

Socialiștii lui Scholz, zdrobiți la alegeri

Ziua de 23 februarie 2025 va intra în istoria celui mai vechi partid din Germania pentru rezultatul său dezastruos: doar un mic procent de alegători l-au votat și i-au acordat încrederea actualului cancelar. Totuși, Scholz nu pare să se retragă din politică, deși promisese că o va face numai dacă nu reușește să-și asigure un mandat direct la Potsdam.

Adresându-se reporterilor, candidatul social-democrat a recunoscut că ieri a fost o zi "amară" pentru social-democrați. "Rezultatul alegerilor este slab și eu sunt responsabil pentru acesta", le-a spus Scholz membrilor SPD, felicitându-l pe liderul opoziției conservatoare, Friedrich Merz, al cărui partid a câștigat alegerile anticipate.

În 2021, partidul actualului cancelar a obținut 25,7%, parțial din cauza nemulțumirii față de politicile fostului cancelar pro-Putin Angela Merkel. Au trecut aproape două decenii de când SPD a câștigat ultima dată alegerile. Social-democrații au format apoi o coaliție cu Verzii și FDP, doi parteneri politici cu care abia se puteau pune de acord cu privire la chestiuni cheie, precum interzicerea motoarelor diesel sau a energiilor regenerabile.

Scholz a dat asigurări că a fost nevoit să medieze între cele două părți, fapt care i-a lăsat puțin spațiu pentru a-și explica politica publicului. Dar adevărul este că “Coaliția Semafor” a devenit asociată cu declinul economic al Germaniei, cu creșterea prețurilor de consum și cu incompetența, întrucât problemele cu care se confruntă populația și industria sunt mai mult decât reale. Mulți cetățeni credeau că nu are niciun plan pentru viitor.

Socialistul, la fel de rupt de realitate precum Merkel

Scholz a vrut să ridice frâna datoriei pentru a continua ajutorul financiar pentru Ucraina fără a reduce cheltuielile sociale. Cu toate acestea, FDP a refuzat categoric, iar dezacordul a fost de netrecut.

Cancelarul a pus problema încrederii, pe care a pierdut-o și a dus la convocarea de alegeri anticipate. Au existat îndoieli în cadrul SPD cu privire la faptul că Scholz ar trebui reales ca cancelar, mai ales că ministrul Apărării, Boris Pistorius, era mult mai popular printre alegători.

Merz i-a oferit cancelarului o mulțime de oportunități de a ataca, cum ar fi atunci când a introdus o lege pentru limitarea imigrației în Bundestag, știind că aceasta depinde de voturile extremei drepte.

Dar nici atunci nu a reușit să interpreteze starea de spirit a populației, care a susținut în mare măsură cursul anti-imigrație al lui Merz. Mulți se întreabă de ce SPD l-a prezentat din nou pe Scholz drept candidat, dar adevărul este că este perceput ca fiind precaut în relațiile cu Rusia.

Agenda de extremă stânga a lui Scholz, respinsă la urne

SPD poate trece pe bancheta din spate, dar programul său de "Zeitenwende" (schimbare) va fi dezvoltat în continuare de noul cancelar, conservatorul Friedrich Merz.

Deși termenul nu este nou, va rămâne în istorie în asociere cu discursul lui Scholz în Bundestag din 27 februarie 2022. Atunci, în fața invadării Ucrainei, cancelarul a inaugurat o nouă eră a reînarmării armatei, marcând o schimbare față de politica de reținere a Războiului Rece promovată de fostul cancelar social-democrat Willy Brandt.

Propunerile SPD nu au convins electoratul și au fost văzute în campania electorală ca o continuare a guvernării sale, de care majoritatea societății este nemulțumită.

Asemenea Verzilor, Olaf Scholz a propus majorarea taxelor pentru cei cu venituri mari, deși această măsură pare să fie lipsită de credibilitate, întrucât nu a fost pusă în aplicare în cei trei ani de coaliție, deși se află în programele ambelor partide. Scholz a mers până acolo încât a spus în momentul de glorie al dezbaterii în patru de la postul RTL că garantează că "vom merge înainte", ceea ce nu a sunat a schimbări majore.

(Articol de Susana Gómez, La Razon; Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)