Schimbări pe piața imobiliară. Ce tip de locuințe sunt cele mai căutate

Schimbări pe piața imobiliară. Ce tip de locuințe sunt cele mai căutateSursa foto: Arhiva EVZ

Piața imobiliară este în continuă schimbare atât în România, cât și în Europa. Investițiile vor crește, însă și tipul de locuințe rezidențiale căutat este altul față de anii anteriori, potrivit unui studiu realizat de Deloitte Real Estate Confidence Survey for Central Europe 2024.

Investițiile de pe piața imobiliară sunt în creștere

 Conform studiului Deloitte Real Estate Confidence Survey for Central Europe 2024, făcut public miercuri, jumătate dintre companiile imobiliare din Europa Centrală (49%) prognozează o creștere a investițiilor în acest an, în timp ce doar 19% anticipează o scădere, în contrast cu procentul de 51% din 2023. Această schimbare vine pe fondul îmbunătățirii percepției referitoare la potențialul de creștere în această piață.

În plus, 40% dintre participanții la studiu prevăd o creștere a activității pe piață în acest an, comparativ cu doar 15% înregistrat în urmă cu un an, în timp ce proporția celor care prognozează o scădere s-a redus la 16%, de la 57% în 2023.

În lumina acestor informații, investitorii își îndreaptă atenția către proiecte noi (31%) sau spre obținerea de fonduri pentru investiții viitoare (19%). Un procent semnificativ, o treime dintre aceștia, anticipează o îmbunătățire a eficienței portofoliului lor, ceea ce reprezintă de două ori mai mult decât cei care prevăd o scădere. Sectorul industrial rămâne perceput ca fiind cel mai competitiv (31%), urmat de cel rezidențial (21%), conform concluziilor studiului.

Corupție pe piața imobiliară

Piața imobiliară. Sursa foto: Dreamstime

Schimbări pe piața imobiliară. Ce tip de clădiri sunt cele mai căutate

În ceea ce privește dezvoltatorii, o tendință semnificativă pentru 2024 pare a fi reorientarea către alte segmente ale pieței, dat fiind faptul că un sfert dintre aceștia iau în considerare o astfel de schimbare. Acest fenomen este mai pronunțat în rândul dezvoltatorilor de birouri și spații comerciale - trei sferturi, respectiv jumătate dintre aceștia afirmă că se vor axa pe alte sectoare în 2024 (în special active cu destinație mixtă sau proiecte rezidențiale pentru închiriere).

„Temperarea activităţii din piaţa de birouri se remarcă şi în România, încă din 2023, iar tranzacţiile care încă se mai derulează au ca obiect renegocierea contractelor de închiriere, cu accent pe flexibilizarea clauzelor, sau prelungirea perioadei contractuale.

În schimb, în privinţa proiectelor de tip retail, piaţa locală se diferenţiază de cea regională, dat fiind că există multe proiecte în derulare şi apetit crescut pentru investiţii pe acest segment, stimulate de perspectiva reducerii inflaţiei şi, implicit, de creşterea puterii de cumpărare a populaţiei.

Segmentul industrial beneficiază de perspective de creştere, date fiind situaţia geopolitică, stocul insuficient de astfel de spaţii la nivel naţional şi fenomenul de friendshoring, respectiv tendinţa globală şi regională de relocare sau, respectiv, de construire a diverselor unităţi de producţie în statele aliate din punct de vedere politic", a declarat Irina Dimitriu, Partener Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, lider al serviciilor de consultanţă pentru sectorul imobiliar în cadrul Deloitte România, citată în comunicat.

 Ce provocări vor întâmpina dezvoltatorii

În topul provocărilor cu care se confruntă dezvoltatorii în acest an se evidențiază cele legate de finanțare (26%), urmate de dificultățile asociate cu achiziționarea de terenuri pentru viitoarele dezvoltări (23%), având în vedere perspectivele de redresare economică, și de procesul de comercializare (18%).

Deloitte organizează anual Real Estate Confidence Survey for Central Europe începând cu anul 2019, cu scopul de a evalua percepția profesioniștilor din domeniul imobiliar asupra evoluției pieței în regiune. Sondajul implică trei categorii de respondenți: dezvoltatori, investitori și consultanți specializați în domeniul imobiliar. La ediția din acest an, participanții provin în principal din Polonia (33%), Cehia (24%) și Ungaria (10%), în timp ce 24% dintre aceștia operează pe mai multe piețe din Europa Centrală.