Planeta noastră experimentează creșteri de temperatură, afectând nu doar atmosfera și oceanele, ci și solul însuși. Încălzirea solului contribuie la intensificarea căldurii la nivelul suprafeței terestre, având consecințe îngrijorătoare.

Un studiu privind schimbările climatice s-a concentrat pe creșterea temperaturii aerului și apei. Dar s-a concentrat în mare parte și pe amenințarea reprezentată de creșterea temperaturii solului sub picioarele noastre.

Schimbările climatice iau o nouă față

Cercetătorii afirmă că temperaturile solului au primit relativ puțină atenție în general în cadrul studiilor asupra schimbărilor climatice cauzate de activitatea umană. Acest lucru e din cauza, în parte, dificultății de a obține date precise despre temperaturile solului în comparație cu cele ale aerului de la suprafață.

În cadrul noului studiu, o echipă de cercetători din Germania a colectat informații despre temperatura solului dintr-o varietate de surse. Inclusiv stații de monitorizare meteorologică, sateliți de teledetecție, datele din setul de reanaliză ERA5-Land și simulări din cadrul sistemului Pământului.

Cercetătorii au utilizat indicele TX7d, conceput pentru a măsura intensitatea evenimentelor extreme de căldură. Acesta e calculat prin realizarea unei medii a temperaturilor maxime zilnice în timpul celei mai fierbinți săptămâni din an.

Solul, mai cald decât aerul de deasupra lui

Au efectuat calcule pentru primii zece centimetri ai solului și pentru stratul de aer situat la o înălțime de până la doi metri deasupra suprafeței. S-au utilizat datele de temperatură din perioada 1996 până în 2021, la un total de 118 stații meteo din Europa.

Astfel, au obținut un set de 160 de perechi de măsurători, atât pentru aer, cât și pentru sol.

În aproximativ două treimi din aceste locații, cercetătorii au observat o tendință de temperaturi extreme mai accentuată la nivelul solului decât în aerul de deasupra lui.

Cercetarea a dezvăluit că acest fenomen prezintă variații regionale în întreaga Europă. Cu extremitățile de căldură devenind mai intense mai rapid în regiunile Europei Centrale, inclusiv Germania, Italia și sudul Franței.

În aceste regiuni, studiul a constatat că intensitatea extremelor de căldură crește cu o rată de 0,7 grade Celsius pe deceniu mai rapid în sol decât în aerul din apropierea suprafeței.

Cercetătorii au examinat frecvența și intensitatea extremelor de căldură din sol, folosind un indice distinct numit TX90p. Acest indicator ia în considerare procentul de zile dintr-o lună în care temperatura maximă zilnică depășește un anumit prag statistic.

Au identificat că numărul de zile cu temperaturi extreme crește de două ori mai rapid în sol în comparație cu aerul de deasupra lui.

„De exemplu, dacă în prezent există temperaturi ridicate în sol și aer în 10 la sută din zile dintr-o lună, un deceniu mai târziu, vor fi temperaturi ridicate în aer în 15 la sută din zile și temperaturi ridicate în sol pe 20 la sută”, spune García-García, cercetător cu teledetecție la Centrul Helmholtz pentru Cercetarea Mediului (UFZ) și co-autorul studiului.

Mai multă căldură și carbon în atmosferă

Cercetătorii observă că atunci când solul prezintă temperaturi mai ridicate decât aerul de deasupra suprafeței, acesta poate emite cantități suplimentare de căldură în straturile inferioare ale atmosferei.

Fapt ce poate duce la eliberarea suplimentară de carbon și, implicit, la intensificarea procesului de încălzire globală.

„Temperatura solului acționează ca un factor în feedback-ul dintre umiditatea solului și temperatură și, astfel, poate intensifica perioadele de căldură în anumite regiuni”, spune coautorul Jian Peng, șeful Departamentului de teledetecție UFZ.