Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a dat publicităţii, ieri, proiectul care poate schimba din temelii sistemul judiciar. Acesta a adus în discuţie problemele şi propunerile pentru legea organizării judiciare, legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi legea privind funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Propunerile au fost deopotrivă aplaudate şi criticate. Dacă preşedintele Klaus Iohannis este de părere că modifi cările sunt un atac asupra statului de drept, independenţei şi bunei funcţionari a Justiţiei, specialiştii în drept contactaţi de EVZ explică de ce este nevoie de acestă reformă.

Unul dintre cele mai importante puncte nevralgice din sistemul judiciar este cel legar de răspunderea magistraţilor. O propunere de modificare a legilor Justiţiei se referă la termenul de prescripţie pe care statul îl avea la dispoziţie pentru a se îndrepta cu acţiune judecătorească împotriva unui magistrat care a greşit, termen care era de un an.

În prezent, „răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”. Însă, după ce persoana care a reclamat reaua-credinţă a unui magistrat şi-a recuperat prejudiciul, statul avea doar un an la dispoziţie să se îndrepte, la rândul său, împotriva magistratului în cauză, fie el judecător sau procuror.

În varianta propusă de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, termenul de prescripţie a dreptului la acţiune este cel de drept comun, iar asta înseamnă că în funcţie de gravitatea faptei respectivului magistrat termenul poate fi mai lung sau mai scurt. Avocatul Ion Panaitescu, fost magistrat militar, a explicat în mod plastic această problemă a răspunderii magistraţilor. „În această privinţă statul e un romantic. Statul este un nenorocit numai când trebuie să îi ia unei vădane ultimul leu, nu când vine vorba de magistraţi. (...) Corpul magistraţilor trebuie să simtă frica şi ruşinea”.

Diferența între judecători și procurori

O altă propunere de modificare a legilor Justiţiei se referă la procedura de numire în funcţiile de conducere la Instanţa supremă în cazul judecătorilor şi la DNA, DIICOT şi Parchetul General, în cazul procurorilor.

Potrivit lui Tudorel Toader, procedura de numire în funcţiile de conducere la ICCJ se păstrează, în sensul că preşedintele ICCJ se numeşte de către preşedintele României, dar propunerea nu o va mai face plenul CSM, cum este acum, ci Secţia pentru judecători.

Procedura de numire la Ministerul Public pentru funcţii de conducere va fi însă modificată - va decide Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, în baza unei proceduri transparente.

„Sigur, se va spune următorul lucru: De ce preşedintele Înaltei Curţi este numit de către preşedintele republicii, iar procurorii şefi numiţi de către Secţia pentru procurori a CSM la propunerea ministrului, în condiţiile în care şi unii, şi alţii sunt magistraţi?

Răspunsul rezultă din statutul special pe care-l au şi unii, şi alţii. Procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu sunt subordonaţi ierarhic. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovibilitate. Procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, la judecători nu există o asemenea prevedere”, a explicat ministrul Justiţiei.

„Este un prim pas spre o independență totală a sistemului judiciar în raport cu puterea executivă, puterea legislativă și președinția. Dar se păstrează o posibilă imixtiune sau o legătură între puterea executivă și puterea judecătoarească. Eficiența acestei imixtiuni poate fi, prin prisma acestor modificări, o primă consecință a problemelor care vor apărea între cele două sisteme, cel administrativ și cel judiciar", a spus avocatul Cristian Ene.

Condiţii grele de promovare

La propunerea Ministerului Justiţiei se vor modifica şi condiţiile de promovare a magistraţilor la instanţe şi parchete. Astfel, un judecător va putea promova la Tribunal după 7 ani de vechime efectivă la Judecătorie, la o Curte de Apel după 10 ani de muncă la instanţa ierarhic inferioară, iar la Înalta Curte după 18 ani la o Curte de Apel, iar la ultimele trei evaluări trebuie să fi obţinut calificativul „foarte bine”.

Pentru procurori, se prevede o perioadă de 7 ani vechime efectivă pentru a promova de la parchetul Judecătoriei la cel al Tribunalului, 8 ani vechime pentru a ajunge la DIICOT sau DNA, 10 ani pentru a ajunge procuror de Curte de Apel şi 15 ani pentru a promova la Parchetul General.

Admiterea la INM, doar după 5 ani de experienţă

Adminterea la Institutul Național al Magistraturii va fi, conform noilor propuneri privind modificarea legii, o nouă provocare. Ministrul a explicat că pentru un judecător este nevoie de maturitate pentru a decide soarta oamenilor, a averilor lor, dar și libertatea acestora.

Pentru acest lucru a propus ca, în viitor, candidații care pot accede la un post de procuror sau judecător, trebuie să aibă 30 de ani împliniți. Mai mult, candidații la INM au nevoie de o vechime de 5 ani în profesii juridice, reglementate de lege.

Pe de altă parte, pentru transparență, proiectul prevede ca susținerea examenului să fie anunțată cu cel puțin 6 luni înainte de desfășurare. Aceste aspecte au fost confirmate de specialiști psihologi.

Psiholog: Maturitatea, după 30 de ani

Având în vedere greutatea deciziilor ce stau în puterea membrilor INM, este foarte important să fie luată în calcul experienţa profesională şi nu în ultimul rând experienţa de viaţă. Maturitatea emoţională şi chiar şi dezvoltarea personală cântăresc diferit odată cu experienţa profesională.

Putem vorbi de maturitate emoţională după vârstă de 30 de ani iar studiile arată că devenim buni într- un domeniu de activitate abia după ce experimentăm 10.000 de ore de activitate în domeniul respectiv.

Un alt aspect important este testarea psihologică a membrilor INM, această evaluare fiind necesară pentru a asigura transparenţă şi corectitudine în actul de justiţie. Noua lege oferă un confort psihologic celor care ajung în sălile de judecată şi chiar încredere în justiţie pentru că ridică standardele profesionale celor care trebuie să apere Justiția”,a spus pentru EVZ, pshihologul Evelin Osnaga.

Magistraţii vor rămâne fără locuinţele de serviciu pe viață

Ministrul Justiţiei propune și eliminarea posibilităţii menţinerii dreptului locativ după pensionare, inclusiv de către urmaşii foştilor magistraţi. „Propunem deci eliminarea, abrogarea acestei prevederi. Dacă a încetat contractul de muncă al magistratului, atunci încetează şi beneficiul spaţiului locativ”, a explicat Toader.

Potrivit acestuia, o altă modificare vizează eliminarea posibilităţii reîncadrării în funcţia de judecător sau de procuror după pensionare, cu avizul CSM. „Propunem abrogarea acestui text de lege. Magistraţii se pensionează la 25 de ani de activitate, asta înseamnă la 49 de ani. Nu sunt de acord cu aceste reîncadrări, chiar dacă solicitantul este foarte bun. Faptul că un pensionar se reîncadrează nu îmi creează convingerea că mai are proiecte pe termen lung. Am convingerea că locul liber trebuie scos la concurs”, a mai spus ministrul Justiţiei.

În acest sens, avocatul Cristian Ene a susținut că acestă prevedere ar fi una normală și corectă. „Prin acest aspect se elimină o mare problemă. Orice magistrat are pe durata contractului cu statul, ca judecător sau procuror, posiblitatea de a locui în casele destinate Justiției.

O dată cu încetarea contractului, prin pensia specială primită, conform funcției pe care a deținut-o, nu se mai explică contractul de închiriere. Deci este o măsură necesară și care reglementează corect acest aspect”, a declarat Cristian Ene.

​

Direcție pentru anchetarea infracțiunilor comise de magistrați, la Parchetul nGeneral. Inspecția Judiciară, în subordinea Ministerului Justiției

Pe lângă DNA şi DIICOT, o a treia direcţie va fi înfiinţată în cadrul Parchetului General şi va face urmărirea penală pentru faptele reclamate că ar fi fost comise de către magistraţi. Aceasta este altă modificare propusă de ministrul Tudorel Toader la legile Justiţiei.

„Va fi o direcţie care să aibă competenţă exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de către magistraţi. Ce avem în vedere? Avem în vedere o asigurare a unei protecții şi a unei autonomii, a unor garanţii faţă de magistraţii bănuiţi că ar fi comis infracţiuni. Am văzut cu toţii faptul că uneori se reclamă în spaţiul public de către judecători că, urmare a unei soluţii sau alta, sunt anchetaţi de către autorii rechizitoriilor ale căror soluţii au fost infirmate. Personal, nu am această convingere pentru că nu avem soluţii definitive care să o confirme, dar ca o garanţie pentru independenţa judecătorilor, vom avea un corp specializat din 20 de procurori care să ancheteze presupusele infracţiuni săvârşite de către magistraţi”, a declarat Toader.

Altă modificare semnificativă este că Inspecția Judiciară a CSM va trece la Ministerul Justiţiei, „respectând deplina independenţă, autonomie, pe care o are”.

„În multe ţări, IJ este la MJ. (...) Eventual există şi o soluţie mai radicală de o autonomiza, o instituţie separată a statului român, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM-ul să-i facă regulamentul de organizare, să-i stabilească, să-i aprobe rapoartele şi celelalte, ca după aceea ei să se ducă în control la corpul de magistraţi, procurori”, a afirmat Toader.

El a precizat că în România sunt aproximativ 7.000 de magistraţi, iar IJ are 70 de membri, care au un rol foarte important.

„Această competenţă a IJ de a verifica proceduri şi celelalte în activitatea magistraţilor vine ca o altă formă de asigurare a independenţei, vine ca un alt mecanism de poziţionare a puterii judecătoreşti în raport cu puterile statului şi, în acelaşi timp, asigurarea autonomiei, independenţei lor de a-şi îndeplini misiunile legale pe care le au”, a susţinut ministrul Justiţiei. 

Contactat de EVZ, avocatul Ion Panaitescu a declarat că aşa cum este reglementată acum funcţionarea Inspecţiei Judiciare, aceasta este „o ficţiune”.

„Ea (n.r. - Inspecţia Judiciară) nu răspunde nici măcat unu la mie raţiunilor pentru care a fost înfiinţată, asta pentru că începe cercetările abia după ce cauza e judecată, iar pe mine mă interesează să înlătur răul cât sunt viu. Eu am făcut parte din corpul inspectorilor judiciari şi vă spun că era ca la Pompieri, cum suna clopoţelul de incendiu eram acolo. Nu lăsam să ardă toată casa, aşa ca Inspecţia Judiciară, apoi să vin şi să spun că nu a fost bine. (...) Inspecţia Judiciară trebuie să fie un factor reglator, precum salvamarul sau salvamontistul”, a declarat pentru EVZ avocatul Ion Panaitescu.

Surprindere şi îngrijorare la Parchetul General

La scurt timp de la anunţul făcut de ministrul Justiţiei, Parchetul General a reacţionat: „Ministerul Public a luat act cu surprindere şi îngrijorare de modificările anunţate de ministrul Justiţiei şi asupra cărora procurorii nu au fost consultaţi în prealabil. În acest sens, tragem un semnal de alarmă în legătură cu următoarele modificări: crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor (sugerând că problema corupţiei se află în corpul magistraţilor şi nu în exterior, fiind singura categorie profesională din România pentru care ar urma să se creeze o asemenea structură); trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei, numit politic (precizăm că, în ceea ce priveşte procurorii, Inspecţia Judiciară a fost cel mult în subordinea procurorului general, niciodată sub tutela ministrului Justiţiei)(...)”.

Proiectul de lege este pe gustul celor de la Inspecția Judiciară din CSM

Inspecția Judiciară se declară mulțumită de trecerea ei în subordinea Ministerului Justiției și salută despărțirea de CSM preconizată în caz de intrare în vigoare a prevederilor conținute în proiectul de modificare a legilor Justiției. Totodată, conducerea Inspecţiei Judiciare susţine că propunerea anunţată de ministrul Tudorel Toader de trecere a acestei instituţii în subordinea Ministerului Justiţiei este în acord cu necesitatea unei autonomii reale şi consolidarea independenţei faţă de CSM. „Apreciem intenţia ministrului Justiţiei de a consolida independenţa Inspecţiei Judiciare faţă de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceste modificări sunt în acord cu poziţiile pe care Inspecţia le-a avut în decursul timpului legate de necesitatea unei autonomii reale a Inspecţiei”, a declarat Alin Alexandru, purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare din CSM.