Corespondență de la Bruxelles — Europarlamentarul Victor Negrescu, negociatorul șef pentru bugetul Uniunii Europene din partea Parlamentului European, a discutat astăzi, într-o conferință de presă, despre prioritățile bugetare pentru 2025 și provocările pe care le întâmpină România în acest proces.

Printre subiectele abordate, s-au numărat fondurile destinate protecției frontierelor, integrarea Republicii Moldova în mecanismele europene și gestionarea relațiilor cu Marea Britanie după Brexit.

Creșterea bugetului pentru protecția frontierelor și integrarea în Schengen

Negrescu a subliniat importanța fondurilor alocate pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, un subiect esențial pentru România.

„Am obținut o creștere a fondurilor pentru protecția frontierelor, inclusiv pentru aderarea României la spațiul Schengen. Sperăm că până la finalul anului vom avea o decizie pozitivă”, a declarat Negrescu, subliniind faptul că negocierile la nivel european sunt favorabile aderării României la Schengen, cel puțin pe componenta terestră.

Programele de finanțare, în vizorul reformelor

În legătură cu impactul NGEU (Next Generation EU) asupra bugetului 2025, Negrescu a menționat dobânzile crescute ale împrumuturilor, care impun o prioritizare atentă a cheltuielilor. Suma suplimentară de 11 miliarde de euro necesară pentru dobânzile acestei perioade ridică semne de întrebare, iar redistribuirea fondurilor devine o provocare majoră. Negrescu a atras atenția asupra importanței monitorizării stricte a fondurilor europene, afirmând că „nu avem o reala trasabilitate a banilor la nivelul Parlamentului European în prezent”.

Relația România - Marea Britanie. Schimbări pentru cetățeni și noi restricții de mobilitate

Victor Negrescu a discutat și despre evoluțiile recente în relațiile cu Marea Britanie, care intenționează să introducă din 2025 un sistem de autorizare electronică pentru cetățenii UE care doresc să călătorească în Regatul Unit. Negrescu a subliniat importanța menținerii drepturilor cetățenilor români aflați pe teritoriul britanic și a punctat necesitatea unui mecanism bilateral care să permită o mai bună gestionare a mobilității și a recunoașterii calificărilor profesionale.

Fondurile de coeziune și reforma mecanismelor de alocare

Un alt subiect de interes pentru România, conform europarlamentarului, este posibilitatea unei scăderi a fondurilor de coeziune în cadrul bugetului multianual 2028-2034. Negrescu a explicat că reforma propusă de Comisia Europeană prevede un sistem de alocare a fondurilor bazat pe performanță, în detrimentul actualului mecanism de coeziune, axat pe reducerea disparităților regionale.

„Există riscul ca România să piardă fonduri semnificative, ceea ce ar putea afecta investițiile în infrastructura socială și medicală, domenii unde încă întâmpinăm dificultăți”, a afirmat acesta.

Republica Moldova pași spre o reprezentare europeană la Chișinău

Europarlamentarul a menționat discuțiile privind deschiderea unui birou de reprezentare a Parlamentului European la Chișinău, un pas important în integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Acesta a subliniat că acest demers a fost bine primit de oficialii moldoveni, iar el speră că „dialogul interparlamentar va susține aderarea rapidă a Republicii Moldova”.

Transparența și combaterea corupției în vizorul Parlamentului European

Negrescu a punctat necesitatea unor măsuri clare pentru transparență în utilizarea fondurilor europene și colaborarea Parlamentului European cu instituțiile anticorupție, ca OLAF și Biroul Procurorului European.

Astfel, conferința de presă susținută astăzi de Victor Negrescu a adus în prim-plan provocările și prioritățile României în contextul negocierilor pentru bugetul UE, marcând o perioadă crucială pentru viitorul investițiilor europene și al relațiilor internaționale ale țării.