Suedia se alătură țărilor ce nu vor extinderea Schengen

Suedia se alătură țărilor ce nu vor extinderea Schengen Sursa Foto: Arhiva EVZ

Suedia nu vede cu ochi buni extinderea Spațiului Schengen. alăturându-se Austriei și Olandei care se opun aderării României și Bulgariei. În opinia ministrului suedez al migrației, înainte de extindere, spațiul de liberă circulație are nevoie de o reformă serioasă.

Schengen devine un obiectiv din ce în ce mai greu de atins pentru autoritățile de la București. Dacă în 2022, Bulgaria și România au primit veto din partea Austriei și Olandei, anul acesta numărul opozanților a crescut. Iar până la următorul Consiliu JAI, anul viitor, este posibil să fie mai multe voci care spun „nu” extinderii.

Suedia se alătură celor care susțin că este de nevoie, mai întâi, de o reformă a Spațiului Schengen, înainte de extinderea sa.

Ne puteți urmări și pe Google News

Schengen se îndepărtează de România

Ministrul suedez pentru migrație a declarat că țara sa este îngrijorată cu privire la capacitatea țărilor UE de a controla migrația și de a-și apăra granițele externe. Oficialul suedez a făcut aceste declarații înainte de lucrările Consiliului JAI, din 5 decembrie. Astfel, Suedia este pe cale să se alăture Austriei și Olandei care blochează extinderea Schengen cu România și Bulgaria.

„Vorbim despre o extindere a Spațiului Schengen, dar înainte trebuie reformat sistemul în sine. Europa trebuie să fie și ea pregătită. Este un sentiment al urgenței, dar toată lumea știe că este un moment crucial. Nu trebuie reformat doar sistemul de migrație, ci și sistemul Schengen”, a spus Maria Stenergard, ministrul suedez pentru migrație, potrivit Digi24.

Potrivit spuselor sale, înainte de extindere este nevoie de o întărire a controlului la granițele Uniunii. De asemenea, este necesar să se facă o distincție clară între cei ce fug de persecuție și de război și restul.

„Trebuie să preluăm controlul asupra migrației, cu granițe solide, astfel încât să putem face distincția dintre cei care fug de război și persecuție și care au nevoie de ajutor în UE și cei care nu fug de război și persecuție și nu au dreptul să intre în UE. În plus, avem nevoie de o mai mare solidaritate între statele UE”, a adăugat ea.

Consiliul JAI nu va da un vot pentru extindere

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne nu are pe agendă un vot privind aderarea României şi Bulgariei la spațiul Schengen. Dacă politicienii români încearcă, la București, să îndulcească un nou eșec, în schimb, oficialii europeni sunt cât se poate de clari. Momentul extinderii spațiului de liberă circulație a trecut.

Nici ministrul de Interne al Austriei, nu a dat speranțe românilor. Aceasta deși, cu câteva zile în urmă, europarlamentarul Rareș Bogdan dădea asigurări că Viena și-a schimbat poziția. Ministrul austriac de Interne și-a menținut poziția, în declarațiile făcute la intrarea în consiliu.

„Spațiul Schengen trebuie să devină mai bun, nu mai mare”, a spus înaintea Consiliului JAI Gerhard Karner.

El a pus accent pe nevoia de a extinde controalele la granița externă, pentru a securiza spațiul Schengen. Karner s-a declarat în favoarea fluidizării controalelor de graniță. Oficialul austriac a subliniat că este nevoie ca „granițele externe să devină tehnic și legal mai bune”.

Comisia Europeană, Marcel Ciolacu

Comisia Europeană. Sursa foto: Arhiva EVZ

Schengen, ultima speranță

În culisele Consiliului European se vehiculează scenariul aderării României și Bulgariei în doi pași. Este o supă veche și reîncălzită. Această ipoteză a mai fost vehiculată și în trecut, fără să se contretizeze. Astfel, cele două state ar putea intra, mai întâi, cu spațiul aerian și, apoi, cu cel terestru.

Politicienii români se agață de acest scenariu ca cel pe cale să se înece de un fir de pai. Însă nu există nici o confirmare oficială că cineva ar putea lua în discuție acest scenariu, la Bruxeles.

Pe 8 decembrie 2022, Austria a blocat aderarea României la Schengen, votând împotrivă în Consiliul JAI de la Bruxelles și aducând drept argument criza migranților. Olanda a votat împotriva admiterii Bulgariei, care a fost însă cuplată cu România, cele două țări fiind evaluate împreună.

Iar de la acel moment, subiectul unui alt vot nu a mai fost pus pe agenda vreunui Consiliu JAI.