Schemă cu terenuri la o primărie controlată de Ilan Şor. Carieră de piatră pe imaşul satului. Video

Teren public înstrăinătat fraudulos. Mai mulţi locutori din satul Brăneşti, comuna Ivancea, din raionul Orhei, riscă să aibă o carieră de piatră chiar în poartă. Print-o schemă alambicală, păşunea satului, care se mărgineşte cu gospodăriile lor, a fost vândută. Iar destinaţia terenului a fost schimbată pentru a putea fi folosit la explorarea zăcămintelor de calcar.

Locuitorii din Brăneşti susţin că au aflat întâmplător că le-a fost luată păşunea. Iar explorarea zăcământului chiar lângă casele lor, pe lângă alte incomodităţi, le va pune în pericol gospodăriile.

Localitatea este amplasată pe galerii subterane, formate în urma extragerii calcarului încă din perioada sovietică. Galeriile subterane din Brăneşti se întind pe zeci de kilometri. Este al treilea cel mai mare oraș subteran din Republica Moldova, după Cricova şi Mileştii Mici.

Satul Brăneşti numără peste 2400 de locuitori şi se află în cadrul Primăriei comunei Ivancea. Autoritatea locală este controlată de mai mulţi ani de către fostul deputat Ilan Şor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare.

Chietroasa, transformată în „teren agricol”

Terenul cu suprafaţa de 2,3 ha se află la marginea satului Brăneşti. Un drum de ţară desparte mahalaua de terenul pietros. Pe puţinul sol de pe suprafaţa pietroasă a crescut iarbă şi arbuşti. Fiind folosit de către locuitorii din apropiere ca păşune.

Relieful este văluros, cu podişuri şi râpi, cu bolovani din piatră. Motiv pentru care localnicii au numit acest teren Chietroasa.

Bazele schemei de acaparare a terenului în scopul explorării zăcămintelor de calcar au fost puse în 2014. Administraţia locală a schimbat destinaţia terenului din păşune în teren agricol.

Relieful nu permite nicidecum folosirea Chietroasei pentru agricultură. În schimb, terenurile cu destinaţie agricolă, spre deosebire de păşuni, pot fi vândute la licitaţie.

Licitaţie dubioasă cu un singur participant

La 23 ianuarie 2014, fostul avocat, Andrian Dron, a înregistrat întreprinderea Pitston grup SRL, cu adresa juridică în Chişinău.

La 25 aprilie 2014, Pitston grup a încheiat cu Ministerul Mediului contractul nr.175. Obiectul contractului fiind „transmiterea în folosinţă a sectorului numit „Zăcământ de calcar brut pentru construcţii Brăneşti”.

Este dubios şi ridică semne de întrebare cum ministrul Mediului din perioada respectivă, liberalul Gheorghe Şalaru, a semnat un astfel de contract cu o întreprindere aflată la început de cale, fără activitate economică, fără bani în cont şi fără documente de proprietate asupra terenului.

Decizia privind scoaterea Chietroasei la licitaţie a fost luată de Primăria Ivancea la 1 august 2014. Preţul iniţial a fost de puţin peste 182 de mii de lei (cca 9,4 mii euro). Până la sfârşitul lunii urmează şi licitaţia, singurul participant fiind Pitston grup SRL.

Proprietara Chietroasei, purtată de pe o mână pe alta

La sfârşitul luni august 2014, perioada în care Chietroasa a fost scoasă şi vândută la licitaţie ca teren agricol, a fost schimbat proprietarul şi administratorul Pitston SRL. Astfel, singurul proprietar ajunge Lidia Lîsîi.

Este vorba despre cuscra regretatului deputat liberal-democrat Vladimir Hotineanu, soacra renumitului medic Adrian Hotineanu. Numele Lidiei Lîsîi apare printre fondatorii afacerilor deţinute de familia Hotineanu.

În august 2015, întreprinderea Pitston grup are deja un alt fondator – Valentina Topor. Numele femeii apare ca fondator a două societăţi comerciale din Chişinău, ambele fiind lichidate.

În martie 2016, Lidia Lîsîi îi cedează Valentinei Topor şi funcţia de administrator. Iar peste câteva zile, ultima îi cedează întregul pachet de acţiuni lui Miroslav Scurtu. În august 2016, Scurtu devine şi administrator la Pitston grup, funcţie pe care o deţine până în momentul de faţă.

Până a fi preluată de Scurtu, întreprinderea a avut adresa juridică pe strada Lev Tolstoi din Chişinău, unde îşi avea adresa şi baroul fostului avocat Andrian Dron.

Miroslav Scurtu deţine 80 la sută din din compania Naftatrans SRL, fiind unul din principalii importatori de produse petroliere în Republica Moldova.

Precizăm că, de la data înfiinţării, Pitston grup nu a desfăşurat nicio activitate economică.

Cum a fost folosită instanţa de judecată

Instanţa de judecată reprezintă o etapă importanţă în schema de acaparare a Chetroasei pentru valorificarea zăcămintelor de calcar.

În toamna anului 2015, Primăria Ivancea a respins solicitarea Pitston grup privind schimbarea destinaţiei terenului din agricol în teren destinat industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi cu alte destinaţii speciale, în scopul extragerii calcarului.

Era perioada arestării fostului premier Vlad Filat. Printre membrii PLDM, condus de Filat,

începe o adevărată isterie. Iar unii, nu prea curaţi la buzunar, se grăbesc să părăsească formaţiunea.

Mulţi primari abandonează formaţiunea şi trec la Partidul Democrat, condus de oligarhul Vlad Plahotniuc. Unii, fiind şantajaţi cu acţiunile nu prea legale. Printre edilii care au părăsit PLDM pentru PDM, se numără şi Oleg Gaşper, primarul din perioada respectivă a comunei Ivancea.

La 30 noiembrie 2015, Pitston grup acţionează în judecată Primăria Ivancea. Iar la 26 ianuarie 2016, Judecătoria Orhei obligă administraţia locală din Ivancea să schimbe destinaţia terenului. Peste trei luni, termen considerat unul prea scurt pentru soluţionarea litigiilor civile, decizia Judecătoriei Orhei este menţinută şi de Curtea de Apel Chişinău.

Magistraţii şi-au justificat decizia prin faptul că terenul este proprietate privată.

Executarea a fost încredinţată lui Nicolae Paşa, un executor de tristă faimă din Chişinău, subiect a mai multor investigaţi jurnalistice pentru implicare în scheme dubioase.

La 17 august 2017, Consiliul comunal Ivancea a adopta decizia nr. 4/9, privind schimbarea destinaţiei terenului Chietroasa. Primarul Oleg Gaşper a fost numit responsabil pentru executarea decizie respective.

„Am fost dus în eroare!”

La moment, Oleg Gaşper este consilier local, fiind singurul ales din listele formaţiunii fostului premier Ion Chicu.

Gaşper evită subiectul Chietroasa. La insistenţa echipei EvZ, fostul şef al administraţiei locale din Ivancea a spus că a fost dus în eroare.

„Au venit în birou şeful firmei şi angajaţii lui. Au întins pe masa asta proiectul, machete. Au spus că vor să facă acolo o zonă de agrement. Cu 200 de locuri de muncă. Foarte frumos arăta. Părea un proiect foarte important pentru localitate. Şi am acceptat.

Pe urmă au venit să schimbe destinaţia terenului în carieră. Nimeni din consiliu nu a votat pentru. Iar ei s-au adresat în judecată şi au câştigat. Iar noi am fost siliţi să executăm decizia instanţei.

Nu e păşune, e teren agricol. Mai documentaţi-vă!”, s-a justificat Oleg Gaşper.

Locuitorii de lângă Chietroasa, revoltaţi

Locuitorii ale căror gospodării se mărginesc cu Chietroasa susţin că nu au ştiut, până nu demult, că păşunea a fost vândută.

„Prin martie, pe teren au fost instalate plăcuţe cu inscripţia proprietate privată. Ni s-a spus că nu avem dreptul să scoatem animale la păscut. Apoi ne-am interesat la primărie şi ne-au spus că Chietroasa a fost vândută cu mulţi ani în urmă. Şi vor să facă o carieră. Chiar sun ferestrele noastre.

Gospodăriile noastre se află pe galerii subterane. Ne ţinem pe nişte piloni. Ce se va întâmpla cu casele noastre când va fi adusă tehnica grea? Drumul de acces trece la unii chiar sub pereţi. Ne vom prăbuşi”, a declarat pentru EvZ brăneşteanul Victor Negru.

„Ne-au luat apele, ne-au luat totul. Noi am vrut să împădurim, pe cât e posibil acest teren. Au vândut şi au decis să facă carieră fără să ne întrebe. Fără consultaţii publice”, a declarat Sergiu Cazacu, fermier din Brăneşti

Igor Moroi, un alt locuitor de lângă Chietroasa, a comunicat că a vrut să amenajeze un teren de joacă pentru copii. Dar a fost oprit de consilierul Iurie Ardaşan, liderul filialei din Ivancea a partidului Renaştere, afiliat lui Ilan Şor.

„Ardaşan a pus plăcuţele că terenul se află în proprietate privată”, a precizat Moroi.

Brăneştenii arată către un fost ministru al Apărării

Locuitorii de la marginea Chietroasei susţin că această schemă ar fi fost pusă la cale şi realizată de ex-deputatul şi fostul ministru al Apărării, Valeriu Pleşca. Acesta este acum un prosper om de afaceri.

Igor Moroi a comunicat pentru EvZ că atunci când l-a prins pe Ardaşan că instala plăcuţele, ultimul i-ar fi sunat lui Pleşca. „Nu ştiu dacă interlocutorul lui a fost Valeriu Pleşca. Am auzit doar o voce de bărbat care i-a zis să se clarifice ei cu localnicii”, a spus Moroi.

Bărbatul a adăugat că Ardaşan i-a promis că va vorbi cu Valeriu Pleşca ca să-l convingă să le restituie o parte din Chietroasa.

Sergiu Cazacu a spus că a fost telefonat personal de Pleşca. „M-a întrebat ce pretenţii am faţă de terenurile lui. Dar nu ştiu dacă s-a referit la Chietroasa sau la alte terenuri pe care le deţine la Ivancea”, a spus Cazacu.

Mihai Pistruga ne-a comunicat că după ce a aflat că Chieroasa a fost vândută, a mers la Primărie ca se convingă. Un funcţionar de acolo a deschis calculatorul şi i-a confirmat că terenul a fost vândut, urmează să fie deschisă o carieră de piatră, iar persoana de contact este Valeriu Pleşca.

„Am văzut cu ochii mei această informaţie”, a precizat bărbatul.

Fostul ministru neagă orice implicare. „Prostii. Nu am nicio proprietate la Brăneşti. Nici nu am fost acolo. Se întâmplă ca în bancul cu fata popei care nu are fete.

Am un teren la Ivancea, lângă pădure, Vreau să construiecs ceva acolo. Ca să mă retrag la bătrâneţe. Atât.

Cunosc pe unul Iura din Brăneşti. Dar nu am vorbit cu el despre terenuri sau afaceri la Brăneşti”, a declarat Valeriu Pleşca.

Iurie Ardaşan a confirmat pentru EvZ că a vorbit Valeriu Pleşca şi că acesta i-a spus că nu-i aparţine terenul respectiv.

Ce spun fostul şi actualul proprietari ai terenului

EvZ l-a contactat pe fostul avocat Andrian Dron, care acum deţine o afacere în satul vecin Butuceni. Afaceristul a declarat că a vândut întreprinderea cu mulţi ani în urmă şi nu cunoaşte cine este acum proprietrul.

Dron a refuzat categoric să ofere alte detalii despre tranzacţia Chietroasa.

Miroslav Scurtu a confirmat pentru EvZ că este proprietarul terenului şi a dat de înţeles că a fost tras pe sfoară.

„Am cumpărat această firmă pentru că deţinea terenul pentru o carieră de piatră. Ca atare, am crezut că cumpăr o carieră. Am vrut să-mi extind afacerile.

Dar am auzit că există multă gălăgie în legătură cu acest teren. Că se opun locatarii. Şi am renunţat. Nu ştiu ce voi face cu acest teren. Dar aşa e în afaceri. Nu întotdeauna câştigi. Se întâmplă să mai pierzi uneori”, a declarat Miroslav Scurtu.

Scheme cu extragerea zăcămintelor în Republica Moldova

În Republica Moldova funcţionează de mai mulţi ani o schemă, aplicată de unii şmecheri pentru a se îmbogăţi din extragerea zăcămintelor naturale.

Legislaţia prevede că bogăţiile de orice natură ale subsolului Republicii Moldova, inclusiv substanţele minerale utile pe care le conţine, precum şi spaţiile subterane ale acestuia, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile.

Sectoarele de subsol nu pot fi înstrăinate, ele pot fi date numai în folosinţă. Toate actele juridice sau acţiunile care, în mod direct ori indirect, violează dreptul de proprietate publică a statului asupra subsolului sunt lovite de nulitate absolută.

Schema pentru evitarea restricţiilor impuse de Codul subsolului constă în următoarele. Mai întâi este identificat terenul cu zăcăminte. Acest lucru se face de multe ori cu concursul funcţionarilor de la Ministerul Mediului. Terenul este procurat ca unul cu destinaţie agricole. De obicei, la un preţ mizer. Vânzătorii, de cele mai multe ori, nici nu cunosc de comoara din pământul lor.

Apoi urmează un contract cu Ministerul privind darea în folosinţă a subsolului. Se vehiculează că la această etapă nu se trece fără şpagă. Şi cale spre explorarea zăcămintelor este deschisă.

Prin această schemă au devenit proprietari de cariere de extragere a zăcămintelor politicieni, funcţionari publici, aleşi locali şi oameni de afaceri cu pile.