Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, convins de viitoarea aderare a Kievului într-un timp scurt.

Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi-a exprimat ieri certitudinea potrivit căreia Ucraina va deveni în viitor membru al Alianţei, iar preşedintele Iuşcenko a asigurat Rusia că aderarea nu va fi îndreptată împotriva sa. Declaraţiile au fost făcute după încheierea consiliului NATO-Ucraina, în care membrii Alianţei au reafirmat importanţa relaţiei cu Kievul şi s-au angajat să sprijine drumul acestuia spre aderare.

Cu numai o zi înainte, la presiunile statelor europene, în special Franţa şi Germania, NATO a adoptat o poziţie de compromis şi a decis să nu acorde, deocamdată, Ucrainei şi Georgiei, Planul de Acţiune pentru Aderare (MAP), pasul premergător aderării. La solicitarea SUA, aliaţii au cerut însă miniştrilor de externe să facă o evaluare a progreselor celor două ţări în decembrie anul acesta şi i-au autorizat să decidă asupra acordării MAP.

Iuşcenko temperează Moscova

Într-o declaraţie ceva mai clară privind perspectivele Kievului, Scheffer a subliniat ieri că angajamentul privind aderarea Ucrainei şi a Georgiei nu lasă urme de ambiguitate, atâta vreme cât acestea vor aplica reformele necesare. El a respins opiniile potrivit cărora întârzierea acordării MAP ar reprezenta de fapt un veto dat în numele Rusiei, care se opune aderării la NATO a celor două state fost sovietice.

Mulţumit, potrivit propriilor declaraţii, de decizia luată la Bucureşti, preşedintele Viktor Iuşcenko a asigurat că aderarea Ucrainei „nu este îndreptată împotriva niciunei ţări terţe“, un mesaj adresat Rusiei. Liderul ucrainean a ţinut să precizeze însă că ţara sa nu este „un produs al Războiului Rece“, ci e un stat suveran, având drepturi depline de a-şi formula politica de securitate.

Deocamdată, perspectiva aderării Ucrainei este umbrită nu numai de opoziţia externă, ci şi de cea din interiorul ţării, unde populaţia, în special cea din estul rusofon al ţării, se opune intrării în Alianţă. Mii de persoane au manifestat joi în Ucraina, la chemarea liderului opoziţiei Viktor Ianukovici, strigând „NU NATO!“.

EFECTE DUPĂ BLOCAREA MACEDONIEI

Probleme în Balcani

Menţinerea Macedoniei la uşa NATO ar putea crea instabilitate în Balcani, alimentând sentimentele radicale din regiunea deja tensionată de proclamarea independenţei Kosovo, a avertizat guvernul de la Skopje. Oficialii de la Atena au apreciat pentru EVZ că instabilitatea ar fi fost generată chiar de nerezolvarea problemei numelui fostei republici iugoslave.

Aliaţii nu au invitat joi Macedonia să se alăture NATO, după ce Grecia a avertizat că îşi va folosi dreptul de veto, din cauza diferendului pe tema numelui, omonim cu cel al regiunii nordice elene.

Anunţul a creat o stare de incertitudine la Skopje şi un declin al Bursei din Macedonia. Comentatorii se tem că reformele vor fi încetinite şi că starea de confuzie va alimenta tensiunile dintre majoritatea macedoneană şi minoritatea albaneză. Situaţia este cu atât mai complicată cu cât guvernul macedonean a sugerat iniţial că Skopje s-ar putea retrage din tratativele cu Atena pe tema numelui, o situaţie care ar putea afecta şi negocierile pentru aderarea la UE, ameninţate de asemenea de veto-ul Greciei.

Ieri, oficialii greci au recunoscut că decizia NATO va determina o stare temporară de incertitudine, dar au invitat Skopje să continue negocierile.

„Nu există nimic triumfalist în atitudinea noastră. Nu vrem să ne umilim vecinii. Suntem conştienţi de faptul că trebuie să facem eforturi pentru a rămâne în cadrul acestor negocieri, pentru a produce un rezultat concret în privinţa numelui, a declarat pentru EVZ purtătorul de cuvânt al MAE elen, Giorgios Koumoutsakos.

Oficialul grec a precizat că Atena a reuşit să convingă unele state NATO de validitatea punctului său de vedere. Potrivit presei elene, Franţa, Italia şi Spania au susţinut poziţia Atenei.

DEMITERI

Iuşcenko se răzbună pe ambasadori

Imediat ce a revenit acasă, Viktor Iuşcenko, preşedintele Ucrainei, i-a dat afară pe ambasadorii Ucrainei în Federaţ ia Rusă şi Germania, informează agenţia RIA Novosti. Potrivit Biroului de presă al şefului statului ucrainean, în urma decretelor semnate în cursul zilei de ieri, au fost eliberaţi din funcţie Oleg Demin, ambasadorul Ucrainei în Rusia, şi cel din Germania, Igor Dolgov. Demin a ocupat funcţia de ambasador la Moscova începând cu martie 2006. În timpul Summitului NATO de la Bucureşti, Germania a fost statul membru care s-a opus cel mai mult acordării MAP pentru Ucraina şi Georgia. În acelaşi timp, Rusia este împotriva aderării celor două foste state sovietice la Alianţa Nord- Atlantică.(Ana Bâtcă)

APRECIERI POZITIVE

Angela Merkel, mulţumită de rezultate

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, consideră că la Bucureşti s-au înregistrat rezultate pozitive pentru viitorul Alianţei, fiind reafirmat rolul important al organizaţiei în menţinerea securităţii în Afganistan. Merkel a spus că revine în Germania „foarte mulţumită“ de rezultate. „După şase ani, a fost organizat un nou Consiliu NATORusia. Am subliniat că dorim ca aceste întâlniri să fie mai dese, pentru a elimina divergenţele“, a punctat cancelarul german. Ministrul de externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a declarat că reuniunea NATO de la Bucureşti „nu a fost una uşoară“ şi a apreciat mesajul încurajator transmis Ucrainei şi Georgiei în ceea ce priveşte viitoarea lor integrare euro-atlantică. (Romulus Georgescu)

BUSH ŞI PUTIN, LA PLECARE

Doamnele Americii, fără flori de „la revedere“

Preşedintele Statelor Unite ale Americii, George W. Bush, şi cel al Rusiei, Vladimir Putin, au părăsit ieri România. Aeronavele celor doi au decolat de pe Aeroportul „Henri Coandă“ la distanţă de aproape o oră unul de altul.

Buchetele de flori pregătite de oficialii români pentru Laura Bush şi Condoleezza Rice nu au putut fi oferite la plecare din cauză că ofiţerii de securitate nu au apucat să le verifice la timp.

George W. Bush şi soţia sa, Laura Bush, au fost conduşi la scara aeronavei Air Force One, în jurul orei 14.30, de către ambasadorul SUA, Nicholas Thaubman, împreună cu soţia sa, de către ministrul apărării, Teodor Meleş- canu, şi ministrul de externe, Adrian Cioroianu, care a venit însoţit de logodnica sa, soprana Alexandra Coman. Au fost prezenţi şi consilierul prezidenţial pe probleme de apărare Mihai Stănişoară, şi şeful protocolului de la Cotroceni, Ion Pascu. George W. Bush a plecat de pe Aeroportul „Henri Coandă“ cu destinaţia Croaţia, ţară acceptată în NATO în cadrul summitului de la Bucureşti.

Secretarul de stat american Condoleezza Rice a urcat la bordul Air Force One numai după ce cuplul prezidenţial de la Casa Albă a salutat oficialităţile române şi a dispărut în avion.

În faţa salonului oficial, după îmbarcarea preşedintelui american, logodnica ministrului român de externe a avut, minute în şir, un schimb de amabilităţi cu soţia ambasadorului SUA, de care Adrian Cioroianu părea să nu o mai poată desprinde. Alexandra Coman s-a despărţit de soţia lui Nicholas Thaubman abia după al treilea „hai“ zâmbitor rostit de Cioroianu.

La mai puţin de o oră după plecarea preşedintelui George W. Bush a decolat şi avionul lui Vladimir Putin, preşedintele Rusiei. Aeronava rusească a fost trasă la aproape un kilometru de salonul oficial, iar liderul de la Kremlin a urcat scările sobru, fără gesturi de rămas bun. A salutat simplu delegaţia care l-a însoţit. (Tatiana Dabija)