Scandal în serial între jurnalista Natalia Morari, candidată la funcția de președinte al Republicii Moldova și fostă iubită a oligarhului fugar Veaceslav Platon, și ministrul Economiei, Dumitru Alaiba.

Ce acuzații face Natalia Morari

Morari a lansat, pe 1 august, o serie de acuzații la adresa Consiliului Concurenței. Aceștia sunt acuzați că ar fi cerut mită companiei japoneze Sumitomo (SE „Bordnetze”), unul dintre cei mai mari investitori în Republica Moldova, care are o investiție de 30 de milioane euro la Orhei, într-o fabrică ce produce cablaje auto. Cu o istorie de peste 40 de ani, cira 40.000 de angajați și aproape 400 de filiale la nivel global, Sumitomo Electric Bordnetze (SEBN), face parte din grupul japonez Sumitomo Electric Industries și este un jucător important în industria de automobile.

Fosta iubită a oligarhului Veaceslav Platon a declarat că angajați ai Consiliului sunt urmăriți penal de Centrul Național Anticorupție (CNA) al Republicii Moldova. În plus, pe 4 august, Morari a spus că firma japoneză Sumitomo ar urma să plece din Republica Moldova, după ce i-a fost aplicată „din pod” o amendă de 268 milioane de lei. „Culmea li s-a propus să dea mită dacă nu vor amendă. Și cel mai probabil aceștia pleacă imediat cum se încheie ultimele comenzi pe care le au”, a mai spus Natalia Morari.

Alaiba o acuză pe Morari de minciună

În replică, ministrul Economiei a spus că declarațiile candidatei sunt „cea mai adevărată minciună, inventată pe loc gol. Am discutat chiar acum cu conducerea companiei. Nu există nici un motiv oricât de distant ca acest subiect să aibă vreo substanță”. Dumitru Alaiba a infirmat și faptul că Sumitomo ar fi fost amendată. „Ca și mai sus, zero dovezi. Zero surse citate. Zero referințe. Doar o propoziție citită convingător și expresiv la cameră. Nu a fost eliberată nici o amendă”, a spus ministrul.

„Compania are o istorie veche de peste cinci ani cu Consiliul Concurenței. Inițiată încă de guvernele oligarhilor. Această investigație a ajuns în judecată, iar următoarea ședință este în octombrie. La ședință a fost invitat și Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Vom reprezenta acolo interesele economiei și investitorilor”, a precizat Alaiba, care a acuzat-o pe Natalia Morari că este „mincinoasă” și că vrea să impiedice avansarea țării noastre pe drumul spre Uniunea Europeană.

„Cândva poate și era jurnalistă credibilă în fața comunității internaționale, în centrul atenției donatorilor, partenerilor, societății, acum a ajuns o mincinoasă ordinară, care ridică în slăvi noile sale rude – spălători de miliarde, promovându-i drept mari experți, economiști și vizionari. Cert e că acum această lansatoare de minciuni are cu totul alte obiective decât să avansăm Moldova pe calea europeană a libertății și democrației. Fiți vigilenți, vă rog. Am impresia că din aceeași sursă vor fi încă multe minciuni”, a adăugat Dumitru Alaiba.

Un dosar neterminat la Centrul Național Anticorupție

Natalia Morari a mai declarat că Procuratura Anticorupție ar fi anunțat că a inițiat, încă de pe 6 septembrie 2022, urmărirea penală contra unor angajați ai Consiliului Concurenței în baza unei acuzații privind comiterea infracțiunii de corupere pasivă, prevăzută de art. 324 din Codul penal.

„La data de 06.09.2022, organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție s-a autosesizat în baza materialelor acumulate, cu privire la acțiunile pretins ilegale comise de persoane cu funcție de demnitate publică din cadrul Consiliului Concurenței, în raport cu SE “Bordnetze” SRL (Sumitomo).(...)

La 04.10.2022, în urma examinării materialelor acumulate în cadrul procesului penal, de către organul de urmărire penală al CNA, a fost începută urmărirea penală, în temeiul unei bănuieli rezonabile privind comiterea infracțiunii de corupere pasivă, prevăzute de art.324 din Codul penal. Actualmente, cauza penală se află în exercitarea Procuraturii Anticorupție și urmărirea penală este în curs de desfășurare”, a precizat Procuratura Anticorupție.

Ce poziție are șeful Consiliului Concurenței

Iar președintele Consiliului Concurenței, Alexei Gherțescu, și-a exprimat interesul ca CNA să investigheze acest caz. „Am avut câteva discuții neformale cu conducerea CNA și am încercat să aflu dacă există totuși un dosar penal. Eu, până în ziua de azi, nici nu știu dacă acest dosar a fost oficial deschis și cred că am să mă adresez oficial la CNA ca să confirme dacă există sau nu vreo investigație”.

„Încă în 2022, când aceste zvonuri au apărut pentru prima dată, am ieșit imediat cu declarația că din partea mea personală și din partea instituției va fi absolut toată deschiderea și va fi acordat tot suportul Centrului Național Anticorupție în cazul în care aceste zvonuri sau aceste învinuiri vor fi totuși investigate de CNA”, a mai spus președintele Consiliului Concurenței.

Natalia Morari a mai acuzat că Alexei Gherțescu, despre care spune că este „prieten” cu Dumitru Alaiba, ar fi amendat compania japoneză Sumitomo, după doar 100 de zile de activitate, cu suma de 268 de milioane de lei moldovenești (aproape 14 milioane de euro).

Natalia Morari acuză un caz de estorcare

Ea a acuzat că, ulterior, „prieteni” ai ministrului ar fi încercat estorcarea companiei japoneze cu 400.000 de euro. „Întrebați-vă prietenii, domnule Alaiba, cine a scris pe foiță suma de 400.000 de euro într-un local din Chișinău în schimbul rezolvării problemei cu sancțiunea de 268 de milioane de lei. În cadrul investigației au depus mărturii Igor Corman, directorul Sumitomo în Moldova, dar și alți reprezentanți ai structurilor statului. Vorbim deja de o extorcare clară, la care, judecând după evenimentele ulterioare, ați putea avea legătură”, a spus iubita lui Platon.

Cazul ar fi fost deschis în urma unei acuzații a  Consiliului Concurenței că SE Bordnetze SRL (subsidiara Sumitomo) a beneficiat de un ajutor de stat considerat ilegal, oferit de Primăria Orhei și întreprinderea municipală Servicii Comunal-Locative Orhei, sub forma unei scutiri de la plata chiriei pentru o uzină.

Reamintim că Natalia Morari este candidată la președinția Republicii Moldova, iar printre măsurile cu care promite relansarea economică a țării se numără și „amnistia fiscală”, adică „albirea” capitalurilor investite, indiferent de sursa lor.