Scandal la Sarmizegetusa Regia: Consiliul Judeţean a amenajat o parcare peste vestigii antice fără aprobări
Mediul arheologilor din România este în fierbere după ce abia ieri s-a aflat că o iniţiativă pompieristică a secţiei de drumuri din cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara afectează destul de grav capitala dacică Sarmizegetusa Regia. Constructorii au derulat în ultimele săptămâni lucrări de reabilitare a drumului care duce spre cetatea dacică şi a dispus şi realizarea unei parcări de aproape 3.000 de metri pătraţi chiar lângă zidurile fortificaţiei, pe o zonă în care, cu 30 de ani în urmă, se găsiseră urme de locuire dacică. Necesară, dar făcută româneşte Vicepreşedintele Fundaţiei "Renaşterea Daciei", Vladimir Brilinsky, spune că parcarea era necesară, pentru că mai ales în perioadele ploioase zona se mocirlea sub roţile maşinilor cu turişti care insistau să ajungă "mecanizat" până la Poarta de Vest a cetăţii, dar este de părere că iniţiativa este pompieristică: "Din câte am înţeles, au mai rămas ceva bani de la lucrările de amenajare a drumului şi s-a decis amenajarea acestei parcări. Era nevoie de ea, dar trebuia făcută legal. Din cunoştinţele mele, nu există aprobările necesare pentru această lucrare". Informaţia este confirmată de Adriana Pescaru, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Arheologie, cea care a descoperit dezastrul joi după-amiază întâmplător, în timp ce îşi conducea câţiva colegi care doreau să vadă cetatea antică. "Este incalificabil ce s-a întâmplat. Este mai rău ca pe vremea lui Ceauşescu, atunci când ne trezeam cu ziduri de beton şi alte greşeli majore în incinta sacră de la Sarmizegetusa Regia. Măcar atunci exista un proiect şi o aprobare dată de forurile competente. Acum nu există nicio aprobare din partea Comisiei pe care o reprezint şi nici din partea Ministerului Culturii. Şi mai rău, lucrarea s-a făcut fără supraveghere arheologică, mai ales că în zona respectivă, în anii '80, s-au descoperit urmele unor locuinţe dacice. Avem de-a face cu o acţiune de distrugere într-un obiectiv istoric din patrimoniul UNESCO. Pentru că au excavat prea mult, ajungând până lângă zidul fortificaţiei, blocuri din zid au început să cadă. Au mutat şi panourile explicative, au făcut şi două rânduri de scări. Niciunde în lumea asta, într-un sit arheologic antic nu se intră pe trepte, aşa cum au fost amenajate la Sarmizegetusa. Din incintă mai trebuie scoşi vreo 100 de copaci căzuţi, cum o să-i scoată acum?". "Am dispus oprirea lucrărilor" Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ admite că la efectuarea lucrărilor s-au comis erori, motiv pentru care a dispus oprirea acestora: "Lucrarea a fost făcută printr-o colaborare între Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. Astăzi, la Sarmizegetusa Regia vor urca mai mulţi specialişti pentru a vedea mai bine care este situaţia şi, cel mai probabil, de luni se va lucra doar sub supravegherea arheologilor. Nu ştiu, sincer, dacă era nevoie sau nu şi de o aprobare de la Comisia Naţională de Arheologie, dar mă gândesc că nu ar fi fost nevoie de aşa ceva pentru o parcare situată, până la urmă, în afara cetăţii în sine". Parcarea amenajată de Consiliul Judeţean are o suprafaţă de aproximativ 3.000 de metri pătraţi şi se dorea a fi asfaltată. Muncitorii ajunseseră cu construcţia până la faza pregătirii pentru asfaltare, straturile de pietriş şi zgură fiind deja aşternute şi compactate până să intervină arheologii. O "boală" lungă
Sarmizegetusa Regia se află de mai bine de 10 ani într-o încurcătură legislativă care nu face deloc bine nici sitului istoric, nici activităţii turistice. Zeci de legi, ordonanţe de guvern şi ordine de miniştri se bat însă cap în cap când vine vorba de cetăţile dacice, aşa că, atunci când, de exemplu, trebuie scos un copac secular căzut peste zidurile antice, demersurile pot dura şi o jumătate de an. Consiliul Judeţean a cerut, anul trecut, preluarea parcului natural şi a cetăţilor dacice în administrarea sa, ministrul culturii, Kelemen Hunor a promis că acest transfer va fi făcut, însă a constatat abia apoi că o asemenea decizie implică modificarea a peste 63 de acte normative.
Între timp, sanctuarele dacice sunt la discreţia vizitatorilor, unii dintre ei folosindu-le pentru a se "încărca cu energii", alţii pentru ritualuri de tot felul, fără să fie supravegheaţi de nimeni. Mai mult, numărul crescând de turişti nu se resimte nicicum în buget pentru că intrarea la Sarmizegetusa nu se taxează. Haosul în care sunt lăsate cetăţile dacice a facilitat şi fenomenul braconajului arheologic, iar acum statul cheltuieşte milioane de euro pentru recuperarea de brăţări dacice din aur, kosoni şi alte obiecte valoroase sustrase din zonă.
Recomandările noastre
