Cele două judecătoare excluse din magistratură, de CSM, după ce au decis condamnarea lui Lucian Duță, fostul șef al CNAS, pentru o mită de 6,3 milioane de euro, acuză corupția din sistemul judiciar. Daniela Panioglu și Alina Guluțanu vorbesc despre un „grup de criminalitate organizată din interiorul justiției” care dorește să împiedice soluționarea unor dosare importante de corupție. Judecătoarele, cunoscute pentru pedepsele aspre pe care le-au pronunțat de-a lungul vremii susțin că această grupare pune în pericol siguranța națională.

Judecătoarele Daniela Panioglu și Alina Guluțanu au fost excluse din magistratură cu votul a cinci judecători din CSM, în vreme ce alți trei s-au opus măsurii. Au votat pentru excluderea celor două judecătoare Lia Savonea, Bogdan Mateescu, Simona Marcu, Narian Budă și Nicoleta Țînț, cea din urmă urmând a se pensiona cu data de 31 decembrie. Cei care au susținut excluderea fac parte din așa numita grupare conservatoare din CSM. Pe de altă parte, împotrivă s-au pronunțat Andrea Chiș, Mihai Bălan și Evelina Oprina.

Decizia de excludere poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă până la soluționarea cazului, cele două judecătoare nu mai au dreptul să soluționeze cauzele pe care le aveau pe rol. Dosarele lor vor fi redirecționate altor magistrați.

La scurtă vreme după pronunțarea deciziei CSM, judecătoarele excluse a făcut o serie de acuzații, de corupție, foarte dure la adresa celor care gestionează destinele justiției române. Ele acuză presiuni din partea conducerii Curții de Apel București, care ar fi insistat în favoarea unor inculpați. În prezent Curtea de Apel București este condusă de Criștiu-Ninu Luminița, judecătoare care tocmai a promovat la secția penală a instanței supreme, în urma unui interviu dat la CSM.

„Timp de peste 25 de ani de magistratură, judecător Daniela Panioglu, și de aproximativ 15 ani judecătorul Alina-Nadia Guluțanu ne-am aflat, în mod direct, în fața unor situații de corupție din interiorul sistemului judiciar, precum presiunile conducerii pentru a obține o anumită soluție, iar, în cazul refuzului, să faci loc altuia să o pronunțe. Însă, niciodată nu s-a ajuns la o asemenea răzbunare, care face dovada unui fenomen de corupție de mari dimensiuni și structurată în interiorul sistemului judiciar”, au arătat cele două judecătoare.

Judecătoarele excluse acuză corupția din sistemul judiciar

Judecătoarea Daniela Panioglu acuză corupția din sistemul judiciar, spunând că această grupare s-a consolidat și a dobândit foarte multă putere. Mai grav, acuză magistrații, gruparea corupților din justiție amenință chiar siguranța națională. Aceștia au început să elimine judecătorii ale căror soluții nu convin intereselor lor.

„Timp de mai bine de 6 ani nimeni nu s-a atins de corupția din interiorul sistemului judiciar, care s-a consolidat și a dobândit atâta putere, încât amenință siguranța națională. Au început să se atingă de judecătoriii care nu le mai convin. Vor să aibă liniște”, au mai spus cele două judecătoare, conform Europa Liberă.

Acuzațiile judecătoarei Daniela Panioglu

Daniela Panioglu a arătat că s-a ajuns în situația în care inculpați sau condamnați au posibilitatea și puterea de a schimba membrii unui complet, de a transfera sau de a exclude din profesie anumiți judecători. Cele două magistrate susțin că excuderea se datorează nu motivelor invocate în comunicatul CSM ci cu totul altora. Daniela Panioglu susține că a fost sancționată deoarece a admis o cerere de recuzare formulată de DNA împotriva „a doi judecători care nu aveau ce să caute în dosarul fostului primar Pendiuc Tudor, cu fiica, Vișoiu Valentin și ceilalți”.

De asemenea, mai susține magistratul, un alt motiv a fost legat de condamnarea lui Lucian Duță, acuzat că ar fi primit o șpagă de 6,3 milioane de euro. Judecătoarea spune că a constatat din probe că „doi procurori din Constanța l-au ajutat pe inculpatul Lucian Duță, trimis în judecată pentru luarea unei mite în sumă de 6.300.000 euro, din bugetul public pentru sănătate, să nu mai răspundă penal ori să beneficieze de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei închisorii”. Cei doi magistrați face referire sunt Gigi Valentin Ştefan, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, şi subordonatul acestuia, Teodor Niţă.

Mai mult, Panioglu mai arată că a fost reclamată imediat ce a dispus condamnarea fostului primar Sorin Oprescu la 10 ani și 8 luni de închisoare. Ea mai spune că are în lucru și un dosar care vizează 54 de inculpați trimiși în judecată pentru fraudarea unei bănci importante din România.

Dosarul civil al milionarului Popoviciu, miza excluderii Alinei Guluțan

Pe de altă parte, Alina Guluțanu a afirmat că miza măsurii de excludere din magistratură este preluarea dosarului privind latura civilă în cazul lui Puiu Popoviciu. În cazul acestuia, „conducerea încercase, de mai multe ori, fără succes, să o convingă să plece din dosar, în schimbul unor transferuri pe la instituții satelit odihnitoare.”

„A doua zi după ce judecătorul Alina-Nadia Guluțanu l-a refuzat, din nou și expres, pe președintele de secție să cedeze acest dosar, a primit rezoluția de începere a cercetării disciplinare. Pregătiseră, prin planificare, și judecătorii potriviți să le preia. Unde sunt procurorii?”, se întreabă cele două judecătoare în declarația comună.

Funcția de președinte al Secției I penală a Curții de Apel București este ocupată de Ovidiu Năstase Richiteanu, judecător delegat de mai multe ori pe funcție de CSM.

Judecătoarele cer ANI să grăbească cercetările în cazul Liei Savonea

Cele două judecătoare au mai arătat în declarația pe care au formulat-o pentru Europa Liberă că deplâng „soarta oamenilor cinstiți din această țară, care sunt extrem de expuși abuzurilor venind de oriunde și pe care justiția penală nu-i mai poate proteja”.

Mai mult, cele două solicită Agenției Naționale de Integritate (ANI) să soluționeze cercetările începute în urmă cu trei ani, cu privire la averea judecătoarei Lia Savonea, membru al CSM „pe final de mandat și în plină ascensiune profesională”.

Referitor la acest aspect, ANI a refuzat să dea detalii despre stadiul cercetărilor care au fost inițiate în urmă cu trei ani. Conform instituției, doar un singur inspector lucrează la acest caz, în condițiile în care, în medie, un astfel de angajat are de soluționat 77 de dosare, după cum relatează Europa Liberă.