Prezentat în pavilionul Uniunii Europene de la Expo 2015, documentul – care va fi depus, în lunile următoare, la Comisia Europeană şi la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) – conţine o serie de recomandări, printre care creşterea finanţărilor şi impulsionarea proiectelor de cercetare pe această temă, scrie Agerpres.

“Ne gândim la generaţiile viitoare. Acum suntem şapte miliarde de persoane în întreaga lume şi în 2050 vom fi nouă miliarde”, a declarat cercetătorul italian Andrea Mascaretti, care organizează proiectul Societăţii Umanitare italiene pentru alimentaţie sustenabilă de la Expo Milano. În opinia lui, consumul de proteine este mult prea mare în unele ţări şi se bazează mai ales pe proteine de origine animală, a căror producţie necesită mari cantităţi de apă şi cereale şi numeroase lucrări agricole.

De aceea, ar fi de preferat folosirea insectelor comestibile, care au un impact redus asupra mediului şi sunt o valoroasă sursă de proteine, grăsimi, vitamine, fibre şi minerale.

“Dacă pentru a produce un kilogram de proteine din carne de vită sunt necesare 10 kilograme de cereale, pentru a obţine aceeaşi cantitate de proteine din insecte este de ajuns doar un kilogram şi jumătate de cereale”, a spus Marcaretti pentru a-şi ilustra mai bine opinia.

Amintind faptul că mulţi occidentali privesc cu repulsie ideea ingerării de insecte, specialistul italian s-a referit şi la necesitatea unor campanii de informare şi promovare a produselor de acest gen. Soia şi sushi-ul s-au aflat într-o situaţie similară cu ani în urmă – a afirmat el -, iar în prezent, se găsesc pe rafturile de la supermarket şi nimeni nu le consideră 'stranii'.

Un studiu al FAO arată că în jur de 2 miliarde de oameni din întreaga lume consumă deja zilnic insecte. Există 1.900 de specii de insecte comestibile, dintre care cele mai comune sunt scarabeii, omizile, albinele, viespiile, furnicile şi greierii.