Saturn, „bijuteria sistemului solar“, la a cărui vedere până şi astronomii veterani nu se pot opri să nu suspine, pare să-şi piardă inelele, tendinţa fiind observată de experţi din întreaga lume.
Ampla sa reţea de inele se concentrează rapid într-o linie subţire. „Inelele s-au îngustat considerabil în cursul anului trecut“, explică Efrain Morales Rivera, un astronom amator din Aguadilla, Puerto Rico. „Diviziunea Cassini (o „pauză“ neagră între inele) a devenit foarte greu de văzut“, a adăugat el. Acum aproximativ 400 de ani, acelaşi fenomen l-a uimit şi pe Galileo.
Privind printr-o lunetă primitivă, el a descoperit inelele lui Saturn în 1610, anunţând imediat lumea despre existenţa unei „minuni foarte stranii“. Un an mai târziu, el a observat cu o uimire şi mai mare că inelele tind să dispară. În 1612 ele păreau să fi dispărut cu totul, iar Galileo a renunţat să mai privească spre Saturn. De fapt, spun specialiştii NASA, inelele nu dispar, ci se aşază într-un plan aproape perpendicular pe cel al observatorilor de pe Terra, fiind deci mai greu de văzut.
Explicaţia stă în mişcarea de revoluţie a planetei Saturn în jurul Soarelui, fenomenul repetându-se la fiecare 14-15 ani. În clipa de faţă, inelele saturniene continuă să se „subţieze“, urmând ca pe 4 septembrie 2009 ele să fie aproape invizibile. Momentul este ideal, spun astronomii, pentru mai buna observare a sateliţilor lui Saturn, precum şi a inelelor exterioare mai subţiri, greu de distins în condiţii „normale“.
Recomandările noastre
