Paris, Berlin, Roma și Madrid vor fapte, nu vorbe. Dar Bruxelles se ocupă de legi privind calibrarea bananelor și apa trasă la WC.
La 27 mai și pentru a remedia consecințele economice ale pandemiei Covid-19, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat un nou „instrument de stimulare” care, denumit „Next Generation EU”, ar trebui să fie dotat cu o sumă de 750 de miliarde de euro (dacă un acord între cele 27 de state membre se va găsi).
Și care va fi susținut de cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027, care a fost discutat înainte de începerea crizei, cu întrebări despre pachetul care va fi alocat fondului european de apărare (FEDef), precum și politicii spațiale europene.
În discursul său adresat Parlamentului European, doamna von der Leyen a subliniat că investițiile prevăzute de acest instrument de stimulare ar trebui, în special, să garanteze o Uniune „neutră din punct de vedere climatic, digital, social și care trebuie să fie luată în calcul la nivel global, azi și în viitor”.
Putin va fi impresionat! Pentru că, acest plan de relansare, articulat în jurul a trei piloni, nu vorbește explicit despre apărare și spațiu. În schimb, ele insistă pe accelerarea „tranziției către neutralitatea climatică” (sic), dezvoltarea rurală, tehnologia digitală și sănătatea.
De asemenea, se vorbește despre „consolidarea prezenței industriale și tehnologice în sectoarele strategice, inclusiv inteligența artificială, cybersecuritatea, super computerele și cloud computing”, „construirea unei economii bazate pe date reale care trebuie să favorizeze inovația și crearea de locuri de muncă ” și „ creșterea cyber-rezilienței”.
În ceea ce privește politica externă a Uniunii, planul doamnei von der Leyen evocă „sprijinul acordat partenerilor globali din Europa datorită unei sume suplimentare de 16,5 miliarde de euro pentru acțiuni externe, inclusiv ajutorul umanitar”.
Având în vedere acest plan, întrebarea este dacă UE va menține ambițiile pe care le-a afișat în domeniul apărării, precum și în cel al Spațiului, pentru care erau deja foarte modeste în oglindă cu provocările pe care le reprezintă.
Dar, la Bruxelles, există se vede treaba preocupări mai presante: „fixarea normelor pentru comercializarea bananelor și exigențe de comunicare în sectorul bananier” sau consumul apei de toaletă și „stabilirea unei etichete ecologice a țevilor”.
Între timp, miniștrii apărării din patru state membre, Franța (Florence Parly), Italia (Lorenzo Guerini), Germania (Annegret Kramp-Karrenbauer) și Spania (Margarita Robles Fernandez) i-au trimis o scrisoare lui Josep Borell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri Externe și politică de Securitate, precum și celor 23 de omologi europeni, în care cer o politică europeană de apărare mai ambițioasă și dezvoltarea unor instrumente comunitare de gestionare a crizelor mai eficace.
„Efectele pandemiei au început deja să agraveze conflictele și crizele existente, să slăbească în continuare statele fragile și să pună presiune suplimentară asupra sistemelor și regiunilor deja puse la încercare. Prin urmare, securitatea și apărarea trebuie să rămână o prioritate absolută (...) Prin urmare, trebuie să ne menținem, să ne consolidăm și să ne dezvoltăm capacitatea de a acționa și de a reacționa autonom, ca Uniune și într-un spirit de solidaritate, de ajutor și de asistență (...) ori de câte ori este necesar”, se arată în scrisoarea celor patru miniștri, scrie Zone Militaire.
„Pandemia subliniază faptul că trebuie să intensificăm considerabil eforturile și să lucrăm pentru o Uniune Europeană mai integrată, eficientă și mai capabilă pe scena internațională”, adaugă aceștia.
Pentru a realiza acest lucru, cei patru miniștri propun 7 axe prioritare pentru lunile următoare. Primul își propune să crească solidaritatea și reziliența UE și a statelor membre în fața crizelor, cu „operaționalizarea articolului 42 alineatul 7” din Tratatul Uniunii Europene (pe care președintele Emmanuel Macron a dorit să-l modifice pentru a include o clauză de apărare colectivă).
„Trebuie să ne îmbunătățim considerabil capacitatea de a combate atacurile hibride, dezinformarea sau atacurile cibernetice, inclusiv consolidarea rețelelor de comunicații ale instituțiilor europene și ale statelor membre și a cyber-interoperativității lor, securității și rezistenței”, spun cei patru miniștri, care susțin, în acest sens, „posibilitatea comunicării într-un mediu clasificat”.
În ceea ce privesc celelalte „axe prioritare, miniștrii solicită consolidarea cooperării structurate permanente (CSP sau PESCO), care este„ cadrul-cheie al cooperării europene în domeniul apărării ”, pentru consolidarea bazei de apărare industriale și tehnologice, grație FEDef, pentru a progresa către o analiză a amenințărilor comune, pentru a consolida angajamentul operațional extern european, pentru a îmbunătăți coerența inițiativelor europene și, în sfârșit, pentru a dezvolta cooperarea cu partenerii.
„Criza Covid-19 în curs de desfășurare demonstrează necesitatea unei Europe mai puternice, care ar trebui să controleze tehnologiile cheie și capacitățile de producție, inclusiv cele militare”, arată cei patru semnatari.
Prin urmare, aceștia apără necesitatea menținerii cheltuielilor militare, inclusiv, logic, suma planificată pentru Fondul european de apărare (adică 13 miliarde de euro), care este „esențială pentru finanțarea și consolidarea capacităților de cercetare și dezvoltare, care ne vor consolida la rândul lor asptitudinea de a face față multiplelor crize și amenințări mondiale”.
Miniștri Apărării au subliniat că „NATO rămâne piatra de temelie a apărării colective” și că Franța, Germania, Italia și Spania rămân angajate să „consolideze pilonul european” și să „exploreze modalități de consolidare a cooperării UE-NATO”.
Încheind: „Trebuie, de asemenea, să promovăm cooperarea în materie de securitate și apărare cu alte organizații partenere, în special cu Organizația Națiunilor Unite și țările partenere, în deplină conformitate cu autonomia decizională a UE”.
foto: Opex 360