Sărbătorim Sfintele Paști în mod diferit? De ce se întâmplă acest lucru? Care sunt motivele esențiale în deciziile canonice?

Aceasta este una din marile întrebări care preocupă mulți oameni de peste un mileniu. Vom încerca să oferim o serie de răspunsuri.

Sfintele Paști - originea Sărbătorii în Vechiul Testament

Prima mențiune apare în Exodul, „a doua carte a lui Moise”, căreia ortodocșii îi spun și „Ieșirea”. Dumnezeu (Iahve) i-a poruncit proororcului-lider al poporului evreu „Moshe Rabeinu” (Moise) ca începând cu a 14-a zi a primei luni a calendarului evreiesc, Nissan, timp de o săptămână, evreii deveniți robi în Egipt în vremea Faraonului Ramses al II-lea (secolul XII î.Hr.) să mănânce azimă, adică pâine nedospită și să sacrifice un miel în prima noapte.

A poruncit ca evreii să ungă partea de sus a ușilor cu sânge de miel fiindcă în acea noapte, Dumnezeu avea să ucidă întâii născuți „de la cel al vitei de la plug până la Faraon”, iar evreii aveau să scape deoarece Domnul vedea semnul sângelui.

Lovit crunt, Faraonul a decis la o săptămână de la moartea întâiului născut să elibereze evreii care au trecut prin Marea Roșie, care s-a deschis miraculos, lăsând un culoar spre Peninsula Sinai, apoi când egiptenii au pornit spre ei, marea s-a închis, înecându-i.

Sfintele Paști și Mântuitorul Hristos

Suntem în anul 33 d.Hr. (sau 37 d.Hr., cum a calculat dobrogeanul ajuns la Roma, Sfântul Dionisie Exiguul). Conform Evangheliei după Luca (cea mai exactă din cele patru Evanghelii), Hristos spusese Ucenicilor că „am venit să împlinesc Legea nu să o schimb”. El a poruncit Ucenicilor ca în seara de joi, să pregătească Paștile pentru a celebra ritul evreiesc. Calculele astronomilor și analiza Evangheliei după Luca au stabilit că Paștile evreiești începeau Joia în anii 33 și 37 d.Hr.

Cu o zi înainte, Fariseii și Saducheii au pus la cale prinderea lui Hristos aclamat ca Împărat în Duminica Floriilor, tocmindu-l pe zelotul Iuda Iscarioteanul (zeloții au fost o facțiune radicală a evreilor, fiind lichidați complet în vremea războaielor lui Vespasian, la Masada (Eleazar, liderul lor a decis ca toți, de la femei și copii să se sinucidă pentru a nu cădea prizonieri), fortăreața unde astăzi militarii din Haganah, Mossad, depun jurământul față de Patrie) să dea informați și să ajute la prinderea Mântuitorului.

Decizia lor a venit pentru că Luni, după Florii, Hristos a răsturnat tarabele negustorilor, demascând falsa credință. Fariseii și Saducheii doreau ca procuratorul roman Pilat din Pont să ordone executarea lui Hristos, preferând să fie eliberat revoluționarul zelot Barabas (fapt petrecut în Vinerea Mare). Pilat a făcut jocurile sale politice, știut fiind faptul că fusese persecutor al evreilor, acum dorind să se reconcilieze cu ei, după ce Tiberius abandonase politica antisemită a lui Seianus, prefectul pretoriului.

Așadar, Hristos a respectat Paștile evreiești, fiind arestat în Grădina Ghetsemani de către gărzile romane (Iudeea era regat clientelar roman nu era stăpânită efectiv de Roma). Vineri a fost răstignit, adică în prima zi a Paștilor iudaice. A fost dus în mormânt vineri seara, fiindcă începuse Shabatul, iar Duminica era prima zi a săptămânii iudaice, însă, așa cum profețise, Hristos înviase!

Sfintele Paști în tradiție creștină

Sinodul Ecumenic de la Niceea, organizat sub președinția onorifică a Împăratului Constantin cel Mare a decis, alături de combaterea ereziei ariene, ca data Paștilor creștine să fie calculată în prima Duminică cu Lună Plină de după Echinocțiul de Primăvară (21/22 martie).  Evident, Duminica a fost aleasă ca zi pentru Paști exclusiv datorită Învierii Mântuitorului în ziua de Duminică, „a treia zi după Scripturi”,  cum spune Crezul, elaborat la Sinoadele Ecumenice de la Niceea-325 și Constantinopol-381.

Luna martie era inițial prima lună a anului latin, dedicată Zeului Marte. Reforma lui Iulius Caesar a introdus lunile Ianuarie și Februarie și cu ajutorul filosofului Sosigene al Alexandriei în 46 î.Hr. a introdus și calendarul. Acesta a fost corectat în secolul al XVI-lea de Papa Grigore care a considerat că vechiul calendar iulian avea o întârziere, în funcție de mersul astrelor,  de 10 zile.

Sfintele Paști - de ce există diferențe mari între celebrarea Paștilor la romano-catolici și ortodocși?

La 16 iulie 1054, între Constantinopol și Roma intervine ruptura, ceea ce s-a numit Marea Schismă, apărând facțiunile care sprijineau „universalismul” (cat-olichos- de pretutindeni, universal), respectiv „dreapta învățătură” (orto-doxa). Așa a apărut diferența între celebrarea Paștilor la romano-catolici și protestanți pe de o parte, la ortodocși și greco-catolici pe de altă parte (greco-catolicii sunt românii ardeleni care la finalul secolului al XVII-lea au acceptat Unirea cu Roma, dar ritul rămânând cel ortodox, prestându-se jurământul față de Papa de la Roma, pentru ca să poată avea școli confesionale în limba română, ortodocșii fiind progoniți de Mitropolia ortodoxă sârbă de la Karlowitz, unde limba de cult era sârba!).

Diferența mare de la o săptămână până la mai bine de o lună pornește între cele două ramuri ale creștinismului de la calendare și de la mersul Lunii. Practic, „ciclul lunar” pentru ortodocși este cam cu o săptămână în urma celui catolic.  Catolicii consideră că Paștile au loc obligatoriu de la 25 martie cel mai devreme până la 21 aprilie cel mai târziu. Ortodocșii, din contră, consideră că Paștile nu se celebrează niciodată mai devreme de 4 aprilie și mai târziu de 7 mai.

Cele 11 zile din calendarul gregorian, în raport cu cel iulian au devenit până în secolul XX, 13 la număr. Ortodocșii calculează data Echinocțiului, deci data Duminicii cu Lună Plină după calendarul iulian, catolicii după cel gregorian. În plus, mai adăugăm și diferența dintre „ data Lunii Pline”  între cele două ramuri.

Epilog

Așa s-a ajuns ca, de exemplu, uneori, datele catolică și ortodoxă ale celebrării Paștilor să se suprapună, cum va fi cazul la anul, în 2025, când catolicii și ortodocșii vor celebra Paștile pe 20 aprilie 2025.

În acest an, catolicii au celebrat Paștile pe 31 martie, ortodocșii le vor celebra pe 5 mai 2024.