Sârba de la Târgu Cărbuneşti şi Debarcarea din Normandia

Sârba de la Târgu Cărbuneşti şi Debarcarea din Normandia

Capacul deznădejdii l-a pus momentul în care Italia, aproape doborâtă de coronavirus, a cerut ajutor UE şi, iniţial, nu l-a primit. Va să zică, scapă cine poate. Suntem fiecare pe cont propriu. Am crezut atunci că acesta este semnalul pentru înfrângere. Nu-mi mai venea deloc să râd de întrebarea tinerei reporteriţe. Ba, în săptămânile de izolare, mă gândeam foarte serios la răspunsul pe care îl dăduse reputatul specialist. Începusem să cred că se înşelase.

Prima rază de speranţă în izolarea disperată, provocatoare de angoase şi depresii, a venit, pentru mine cel puţin, tot din Italia. Pacienţilor înghesuiţi prin saloanele arhipline ale spitalelor, li se punea la o portavoce, Imnul Naţional. Iar câţiva bătrâni, sigur veterani din Al Doilea Război Mondial, deşi laţi în pat, salutau, cu mâna ciuruită de perfuzii, dusă la un chipiu imaginar. Ba chiar unul dintre ei se ridicase în şezut şi, deşi virusul îi distrusese plămânii, încerca să-l cânte. Atunci, întrebarea cu cine va câştiga războiul a început să nu mi se mai pară chiar aşa de profundă. Omenirea se mobiliza. Omenirea se pregătea de bătălia pentru supravieţuire.

În Spania greu lovită şi ea, Jose Carreras cânta pe balcon pentru toţi vecinii din cartier, şi tot în Spania, pompierii şi-au aliniat maşinile în faţa unui spital şi, cu sirenele urlând, i-au aplaudat minute în şir pe medicii şi asistentele din linia întâi. În SUA, toate maşinile de poliţie dintr-un orăşel, cu girofarurile  aprinse şi urlând din sirene, au venit în coloană sub geamurile unui băieţel. Era ziua lui de naştere, dar nu şi-o putea serba. I-au cântat la difuzoarele maşinilor  „Happy birthday”.

Apoi a început, ajutorarea celor neajutoraţi. Omenirea scosese din rastelul inimii, cea mai teribilă armă a ei: omenia. Începând cu banale pachete cu alimente de bază, lăsate de voluntari la uşa celor mai năpăstuiţi sau aflaţi în imposibilitatea de a merge să şi le cumpere, până la donarea de plasmă cu anticorpi de către cei care se vindecaseră. După ce fusese lovită crunt, Omenirea contraataca.

Ne puteți urmări și pe Google News