Săptămâna Albă dinainte de începerea Postului Mare, al Paștelui, este cunoscută în popor și ca săptămâna brânzei. Timp de o săptămână, între 11 și 17 martie, oamenii care țin la tradiție renunță la carne și vor consuma lapte, brânză și ouă.
Săptămâna Albă dinaintea începerii Postului Paștelui
Înaintea Postului Mare de Paște există această perioadă de tranziție, cunoscută în popor drept Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei. În această săptămână nu se mănâncă carne, iar în zilele de miercuri și vineri se permite consumul de ouă, lapte, brânză și pește.
Îngrijindu-se de cele ale trupului, Biserica îi obișuiește pe credincioși cu practica postirii (prin abținerea de la consumul de carne), permițându-le, totuși, să se întărească pentru cele 40 de zile în care se vor osteni, cu produse din lapte, ouă şi peşte. Albul acestor alimente simbolizează haina luminoasă a postului pe care urmează să-l începem.
Postul nu înseamnă lux, înseamnă o abstinență
Mai mult decât atât, această săptămână poate fi interpretată și ca un fel de reîntoarcere în Rai.
„Suntem îndemnați să lăsăm bucatele de carne, nădăjduind a câștiga starea lui Adam înainte de a fi izgonit, când îl putea vedea pe Dumnezeu. Însăși denumirea „albă” ne sugerează starea de curăție la care trebuie să ajungem în post, ce se vrea a fi reîntoarcerea noastră la starea paradisiacă pierdută prin păcat.”, potrivit Doxologia.
Alte tradiții pentru Săptămâna Albă
Conform tradiției, în noaptea dinaintea duminicii Lăsata Secului de brânză, cunoscută și ca noaptea sâmbetei plăcintelor, se aprind focuri pe dealuri, în curți și grădini pentru a curăța și arde uscăturile. După această activitate, oamenii se odihnesc pentru a se bucura de duminica respectivă.
În ziua duminicii Lăsatului Sec de brânză, o tradiție constă în organizarea de mese bogate, încheiate cu un ou fiert, obicei de la care au izvorât diverse zicători populare. Un preparat specific este „bulzul”, constând în mămăliga învelită în brânză de oaie și coaptă pe jăratec.
Un alt obicei constă în „bătutul halviței”, în care halvița este atârnată de o sfoară și copiii încearcă să o apuce cu gura. Se crede că pe sfoara rămasă de la acest obicei se fac noduri, câte unul pentru fiecare membru al familiei, iar ultimul nod stins desemnează cel mai norocos membru al familiei în acel an.
Săptămâna Albă ne mai amintește și de viețuirea primilor oameni în Rai
Săptămâna albă ne mai amintește și de viețuirea primilor oameni în Rai, unde ei nu consumau carne. Consumul cărnii şi al sângelui începe în neamul omenesc abia după momentul căderii în păcat. De aceea, aceste șapte zile sunt și un chip al înălțării, al întoarcerii noastre la starea cea dintâi și în Împărăția Cerurilor.
O altă particularitate a acestei perioade este și faptul că, în zilele de miercuri și vineri nu se săvârșește Sfânta Liturghie, fiind zile aliturgice. potrivit doxologia.ro.