Firma germană care se ocupă de construirea stadionului se confruntă cu o criză de personal. Se caută dulgheri şi fierar-betonişti.

Procesul de ridicare a stadionului care va înlocui defunctul „23 August“ le dă mari emoţii oficialilor Federaţiei Române de Fotbal, instituţie care a depus la UEFA caietul de sarcini pentru a găzdui, în 2011, o finală de cupă europeană în Bucureşti. Forul condus de Mircea Sandu riscă să se facă de râs în faţa federaţiei europene, în cazul în care stadionul nu va fi gata la data stabilită.

Procesul de dărâmare a vechii arene decurge anevoios, în ciuda asigurărilor oferite de constructor (firma Max Bögl), iar termenul de predare „la cheie“ a viitorului stadion (luna mai a anului 2010) pare greu de respectat, în viziunea celor de la „Casa Fotbalului“. Motiv pentru care Ionuţ Lupescu, director general la FRF, a cerut celor care au câştigat licitaţia să dea, la fiecare două luni, raportul asupra lucrărilor. La conferinţa de presă de ieri, „Neamţul“ i-a adresat întrebări inginerului Ştefan Monus, director la Max Bögl, cot la cot cu jurnaliştii! Oameni aduşi din toată ţara

Angajaţii firmei care a câştigat licitaţia nu se spetesc cu munca. Ieri, la dărâmarea stadionului puneau umărul doar zece persoane. Un excavator se lupta din greu cu mormanele de pământ, în timp ce câţiva gură-cască admirau zbaterea utilajului. Constructorul a recunoscut că se confruntă cu o criză profundă de personal.

„În perioada de vârf, pe şantierul de la stadion vor fi 250-300 de muncitori. Vom face un campus în care să poată locui peste 100 de persoane. Vom căuta forţă de muncă în toată ţara“, a precizat Monus. În timp ce discuta cu reporterul EVZ, Monus a fost abordat de o persoană. „Angajaţi dulgheri? Eu sunt dulgher“, i s-a adresat omul inginerului. „Da, căutăm! În primă fază vrem echipe de dulgheri şi de fierar-betonişti“, i-a răspuns, amabil, Monus. PROMISIUNE

Banii pentru tricolori vin de la bancă Ionuţ Lupescu, directorul general al FRF, a promis ieri că primele pentru obţinerea calificării la Euro 2008 vor intra în buzunarele jucătorilor şi ale antrenorilor în zilele următoare. „Am făcut demersurile necesare pentru a obţine un împrumut la bancă, iar înainte sau după meciul amical cu Israel (n.r. - partidă programată pe 6 februarie, la Tel-Aviv), banii vor ajunge la fotbalişti şi la tehnicieni“, a declarat Lupescu. Banii cuveniţi federaţiei pentru calificarea la turneul final din Austria şi Elveţia vor fi eliberaţi de UEFA abia după încheierea Campionatului European.

„SLUGILE“ EUROPEI

Românii - cu cârca, nemţii - cu creionul Angajaţii români vor fi folosiţi pe şantier doar pentru munca fizică. „Lângă români, poate aducem şi indieni“, a adăugat Monus. Pentru lucrările la mare înălţime, care necesită şi un anumit grad de calificare, constructorul va aduce ingineri din Germania. „Cei care vor lucra la înălţime trebuie să fie specialişti“, a motivat inginerul. Nu ar fi prima oară când românii sunt folosiţi doar pentru munca brută. Construirea Stadionului „23 August“ s-a făcut, în 1953, cu sudoarea studenţilor, muncitorilor, puşcăriaşilor, precum şi a altor categorii sociale. Munca lor n-a fost răsplătită în niciun fel la acea vreme. Încă 16 milioane pentru acoperiş

Proiectul firmei „Max Bögl“ a costat Primăria Capitalei 120 de milioane de euro. Arena va avea 55.000 de locuri şi trei etaje: două la subsol, parterul şi trei la suprafaţă. Noul nume al stadionului urmează să fie ales de beneficiar. Costructorul a venit ieri cu mâna întinsă spre primărie, solicitând alte 16 milioane de euro peste preţul iniţial! Suma ar reprezenta contravaloarea construirii unui acoperiş ultramodern pentru arenă, la care s-ar adăuga o prelată adusă tocmai din Arabia Saudită.

„Prelata are termen de garanţie 15 ani“, a lăudat Monus „marfa“. Solicitarea trebuie acceptată prin vot de Consiliul General al Capitalei, singurul organism abilitat să elibereze uriaşa sumă. Oficialităţile au strâmbat din nas la auzul ultimelor pretenţii ridicate de constructor. Nedumerirea este legată de faptul că, atunci când a câştigat licitaţia, firma n-a pomenit nimic despre vreun acoperiş, iar acum cere eliberarea altor bani! „Cea mai mare «umbrelă» din lume“

„Un acoperiş asemănător se află pe stadionul din Frankfurt. Presa l-a denumit atunci cea mai mare «umbrelă» din lume, fiindcă are 8.000 de metri pătraţi. A noastră va avea 9.000 de metri pătraţi“, a menţionat Monus. Monus a încercat să convingă, de la distanţă, autorităţile, menţionând că „în mod sigur, costurile pentru un asemenea acoperiş vor fi amortizate în patru-cinci ani. El va permite desfăşurarea mai multor evenimente, sportive sau extrasportive, indiferent de condiţiile meteorologice“.