Pare greu de crezut, dar peste câteva zile vom putea ajunge cu trenul până la aeroportul de la Otopeni. Acesta este doar unul dintre planurile pe care administraţia Capitalei le propune pentru rezolvarea - sau, mai degrabă, ameliorarea - problemei traficului infernal.

Dacă majoritatea proiectelor sunt unele futuriste, vezi telegondola lui Onţanu şi autostrăzile suspendate ale lui Oprescu, trenul spre Otopeni este cât se poate de real. O arată şi anunţul de ieri al ministrului Transportului, Radu Berceanu, care spune că ruta Bucureşti Nord - Triaj - Mogoşoaia - Otopeni va fi deschisă în "câteva zile".

COMPARAŢIE

În prezent, la aeroport se poate ajunge cu maşinile personale, taxi-urile sau cu o cursă specială a RATB (783). Toate aceste mijloace depind însă de cât de aglomerat este drumul spre aeroport. Astfel, pentru o persoană care pleacă din sudul Bucureştiului, drumul spre Otopeni poate dura chiar şi 2-3 ore.

Pe calea ferată, timpul de deplasare este mult mai mic. Căile Ferate Române îl estimează la maximum 45 de minute. După călătoria pe şine, pasagerii mai au de parcurs un kilometru până la aeroport. Sunt însă câteva probleme care trebuie rezolvate: o staţie şi case de bilete la Otopeni şi găsirea modalităţii optime de transport pe acel ultim kilometru.

Varianta TER

De la bun început, trebuie spus că este un plan de fluidizare a traficului propus de doi tineri arhitecţi români. Proiectul trenurilor rapide în Capitală propune, printre altele, o rută directă spre aeroportul principal, care ar putea fi parcursă în doar 30 de minute. Linia T1 ar lega Gara de Nord de Aeroportul Otopeni, pe o linie de tren deja existentă în proporţie de 90%. Rămâne astfel de contruit a zecea parte din traseu.

Liniile TER:

• T1: Gara de Nord - Aeroportul Otopeni

• T2: Metrou Eroilor - Oraş Videle

• T3: Piaţa Unirii - comuna Vidra (posibilitate de prelungire la Giurgiu)

• T4: Metrou Costin Georgian - comuna Fundeni

• T5: Gara de Nord sau Basarab - comuna Brăneşti

• TC: Urmează centura Bucureşti, cu plecare din Gara de Nord, linia fiind un cerc în jurul Capitalei.

TC-ul este însă şi în planurile autorităţilor. În 2011, bucureştenii vor putea călători dintr-un capăt în celălalt al oraşului cu trenul. Cel puţin aşa anunţa Ministerul Transporturilor în primăvara anului trecut.

Noul inel feroviar va pleca din Gara de Nord şi va avea staţii la Griviţa, Chitila, Chiajna, 16 Februarie, Bucureşti Vest. Linia va avea mai multe ramificaţii spre Bucureşti Cotroceni, Vârteju, Jilava, Progresul, Berceni, Popeşti Leordeni, Bucureşti Sud, Titan, Granitul, Pantelimon, Pasărea, Bucureşti Obor, Voluntari - Otopeni şi Mogoşoaia.

Ce se întâmplă în Europa

La Paris, aeroportul Charles de Gaulle se află la circa 23 de kilometri de centrul oraşului. Problema este rezolvată însă de trenurile RER, TGV şi Thalys, care ajung atât la Gara de Nord, cât şi la diverse puncte de interes turistic. Mai mult, parizienii s-au gândit şi la pasagerii care sosesc noaptea. În acest sens, serviciul de transport în comun a introdus linia rutieră de noapte Noctilien, care funcţionează între orele 00:30 şi 05:30.

În Cehia, cel mai mare aeroport (Ruzyne) este la 20 de kilometri nord-vest de capitala Praga. Variantele de transport există însă doar pe carosabil, dar traficul între terminale şi cartierele "oraşului de aur" este destul de lejer.

Ca şi Parisul, Londra este un model pentru circulaţia oraş-aeroport. Cel mai important aeroport şi cel mai mare din Europa, Heathrow, este deservit de linia feroviară Heathrow Express şi de linia de metrou Piccadilly. Doar unul dintre cele cinci puncte de transport aerian din apropierea Londrei, London City Airport (recent finalizat), nu are conexiune feroviară cu oraşul. Proiectul "Autostrada suspendată"

Traficul spre şi dinspre Otopeni nu este însă singura grijă. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a promis după numirea în funcţia de primar că va construi o autostradă suspendată în Bucureşti.

Prima porţiune a autostrăzii suspendate va pleca de la Podul Constanţa, va supratraversa DN1, va trece pe lângă fântâna Mioriţa, cartierul Aviaţiei şi va intersecta viitoarea autostradă Bucureşti-Braşov. Aceasta conexiune se va realiza la un kilometru şi jumătate în interiorul oraşului Voluntari, pe un teren situat între Şoseaua Petricani şi calea ferata care leagî Capitala de Constanţa.

Ruta suspendată se doreşte a fi legătura, necesară, dintre A1 şi A2 (Bucureşti-Piteşti şi Bucureşti-Constanţa).

Autostrada lui Oprescu pare o soluţie, având în vedere că între cartiere ca Drumul Taberei şi Militari şi nordul oraşului nu există căi de acces largi, directe.

Pasajul Basarab

În 2007, a început construcţia pasajului suprateran Basarab, care urmează să facă legătura dintre Bulevardul Nicolae Titulescu şi Şoseaua Grozăveşti.

Traseu: Bd Titulescu - peste Calea Griviţei - supratraversează Bd Dinicu Golescu, liniile de cale ferată de la gara Basarab - supratraversează intersecţia dintre Plevnei, Orhideelor şi Giuleşti - revine la sol pe Şoseaua Grozăveşti.

Costurile estimate ale proiectului se ridică la 140 de milioane de euro, iar timpul de realizare este de 36 de luni. Aşadar, ar mai rămâne cam 20 de luni până la darea în folosinţă a pasajului.

Telegondola orăşenească

Primarul sectorului 2, Neculai Onţanu, visează la o telegondolă de-a lungul văii Colentina, care să pornească de la Parcul Herăstrău (sectorul 1), şi să ajungă până în sectorul său.

O altă propunere a lui Onţanu vizează construirea unui canal navigabil între râul Argeş şi Bucureşti.