Evenimentul Zilei > Justitie > ŞANTAJ LA FRATELE PREŞEDINTELUI. Judecători: “Ameninţările au vizat denigrarea ei şi a membrilor familiei sale, prin dezvăluirea în presă a unor presupuse fapte de corupţie”
ŞANTAJ LA FRATELE PREŞEDINTELUI. Judecători: “Ameninţările au vizat denigrarea ei şi a membrilor familiei sale, prin dezvăluirea în presă a unor presupuse fapte de corupţie”

ŞANTAJ LA FRATELE PREŞEDINTELUI. Judecători: “Ameninţările au vizat denigrarea ei şi a membrilor familiei sale, prin dezvăluirea în presă a unor presupuse fapte de corupţie”

Ginerele lui Bercea Mondial, acuzat că l-ar fi şantajat pe Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, căruia i-ar fi cerut 280.000 de euro ameninţându-l că va face publice informaţii compromiţătoare, a fost arestat preventiv, vineri, seară, pentru 30 de zile, decizia nefiind definitivă.

Magistraţii Tribunalului Constanţa motivat decizia de arestare  cazul lui Marius Constantin, acuzat de şantaj în stare de recidivă, şi de ce au emis pe numele acestuia mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Decizia instanţei nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.

Motivarea Tribunalului Constanţa

  • Din această perspectivă judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea pentru care a fost acuzat şi se află în situaţia prevăzută de art. 223 alin.2 C.proc.pen. şi totodată rezultă pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
  • Astfel la acest moment procesual judecătorul de drepturi şi libertăţi poate reţine că în urmă cu aproximativ patru ani, persoana vătămată Băsescu Mircea  a botezat-o pe fiica inculpaţilor Anghel Izaura şi Constantin Marius, fiica şi respectiv ginerele numitului Anghel Sandu, zis Bercea Mondial, persoană cunoscută ca aparţinând lumii interlope din Oltenia.
  • Legătura dintre persoana vătămată şi familia inculpaţilor a fost realizată de către numitul Căpăţână Marian Adrian.
  • Începând cu anul 2013, ulterior încarcerării numitului Anghel Sandu, membrii familiei acestui au început să exercite presiuni asupra persoanei vătămate, afirmând că numitul Căpăţână Marian Adrian a primit de la ei importante sume de bani care urmau să fie date persoanei vătămate pentru ca aceasta să uzeze de relaţiile cu scopul de a obţine liberarea numitului Anghel Sandu.
  • Astfel, încă din anul 2013, numitul Anghel Florin a transmis mai multe ameninţări telefonice persoanei vătămate Băsescu Mircea pentru a o determina pe aceasta să dea o sumă de bani.
  • Aceste discuţii au fost înregistrate de persoana vătămată cu propriul telefon mobil, transcrierile lor aflându-se la dosar.
  • Ameninţările exercitate asupra persoanei vătămate au vizat denigrarea ei şi a membrilor familiei sale, prin dezvăluirea în presă a unor presupuse fapte de corupţie, de natură să aducă atingeri imaginii sale.
  • Deoarece acest demers a eşuat, membrii familiei Anghel au pretins într-o întâlnire comună, la care au participat şi persoana vătămată precum şi Căpăţână Marian Adrian, restituirea sumelor plătite în scopul arătat anterior. Această întâlnire a fost monitorizată de lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul DGA – SJA Constanţa, discuţiile fiind înregistrată în mediul ambiental.
  • Din cuprinsul acestei discuţii rezultă unele indicii privind primirea de către Căpăţână Marian Adrian a unor sume de bani de la membrii familiei Anghel cu scopul de a obţine eliberarea numitului Anghel Sandu. Cu toate acestea, numitul Căpăţână Marian Adrian a folosit banii respectivi în interes personal, investindu-i într-una din societăţile sale care are în denumire particula AVERSA.
  • Din acest motiv, Anghel Florin şi Anghel Fănica au exercitat multiple ameninţări cu moartea asupra lui şi i-au cerut să îşi treacă toate bunurile pe numele lor.
  • De asemenea, ameninţări au fost exercitate şi asupra persoanei vătămate Băsescu Mircea însă situaţia s-a calmat după ce fiul lui Anghel Sandu, făptuitorul Anghel Florin a fost încarcerat ca urmare a condamnării definitive la o pedeapsă privativă de libertate.
  • Cu toate acestea, la data de 25.05.2014, la domiciliul persoanei vătămate s-au prezentat inculpaţii Constantin Izaura, fiica n urnitului Anghel Sandu şi Constantin Marius, soţul acesteia, părinţii copilului botezat de persoana vătămată.
  • Aceştia au reiterat ameninţările exercitate anterior asupra persoanei vătămate de către făptuitorul Anghel Florin, afirmând că vor începe o campanie de presă denigratoare împotriva acesteia şi solicitând plata sumei de 280.000 euro.
  • Această situaţie s-a repetat la data de 26.05.2014 când inculpaţii s-au prezentat la locul de muncă al persoanei vătămate, formulând aceleaşi solicitări.
  • Apoi, persoana vătămată a fost sunată de către inculpata Constantin Izaura care i-a comunicat că la data de 30.05.2014 se va prezenta împreună cu soţul ei pentru a primi cei 28.000 euro.
  • La data de 29.05.2014, persoana vătămată a contactat-o pe Constantin Izaura pentru a cere o amânare până pe data de 06.06.2014 însă nici aceasta şi nici soţul ei nu au fost de acord.
  • Inculpata Constantin Izaura a afirmat că la data de 30.05.2014 se va prezenta, conform înţelegerii, pentru ridicarea sumei de bani.
  • Ulterior, persoana vătămată a fost din nou sunată de către inculpaţi care i-au spus că se află în mun.Bucureşti şi că se vor prezenta chiar în seara zilei de 29.05.2014 şi că dacă nu vor primi cel puţin o tranşă de 10.000 euro îl vor denigra, astfel încât toată ţara să afle despre el.
  • Şi aceste discuţii au fost înregistrate cu telefonul mobil de către persoana vătămată care le-a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală, transcrierile aflându-se la dosar.
  • În după amiaza zilei de 29.05.2014, la locuinţa persoanei vătămate s-au prezentat inculpaţii Anghel Izaura, Anghel Grinică Ion şi Constantin Marius.
  • Persoana vătămată s-a deplasat împreună cu inculpaţii, cu maşina acestora la sediul firmei sale, aflată în Portul Constanţa.
  • În cadrul discuţiei care a avut loc în biroul persoanei vătămate şi care a fost înregistrată cu mijloace video, în baza ordonanţei nr.81/P/2014 din 29.05.2014 a DNA – ST Constanţa, inculpaţii au formulat din nou ameninţări cu dezvăluirea în presă a unor fapte compromiţătoare pentru persoana vătămată şi familia acesteia.
  • De asemenea, inculpaţii s-au arătat nemulţumiţi de suma de 10.000, pe care în final au acceptat-o urmând ca în zilele următoare să revină pentru a primi restul sumei de până la 280.000 euro.
  • La ieşirea din biroul persoanei vătămate, inculpaţii au fost prinşi în flagrant având asupra lor suma de 10.000 euro.

De ce a fost arestat Marius Constantin

 

Analizând dispoziţiile legale invocate, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciaza  că, în cauză, sunt întrunite condiţiile prevăzute în art.223 cod pr. pen., întrucât există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă de 5 ani, alegerea măsurii ce urmează a fi luată se face ţinându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracţiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele şi alte situaţii privind persoana faţă de care se ia măsura.

Mijloacele de probă administrate  până la acest moment relevă indicii temeinice în sensul art.223 alin.1 C.p.p., din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul  a săvârşit infracţiunea  pentru care este  cercetat respectiv La datele de 26.05.2013 şi 29.05.2013, a exercitat constrângeri asupra persoanei vătămate Băsescu Mircea, constând în ameninţarea cu darea în vileag, prin intermediul presei, a unor fapte compromiţătoare pentru persoana ameninţată şi pentru membrii familiei acesteia, respectiv pretinsa ei implicare în infracţiuni de corupţie, cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro, primind împreună cu suspecţii Anghel Grinică Ion şi Anghel Izaura suma de 10.000 euro de la persoana vătămată.

  • În acest sens sunt declaraţiile martorilor audiaţi în cauză ; declaraţiile persoanei vătămate ; înscrisuri ; înregistrări în mediul ambiental şi procese verbale de redare.

Aceste indicii sunt suficiente şi prin prisma art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, interpretate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Varga c. României, potrivit căreia este necesară şi suficientă existența unei bănuieli plauzibile care să rezulte din fapte sau informații apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârșit infracțiunea.

  • Dreptul procesual român oferă garanţii suplimentare, potrivit art. 223 Cod procedură penală.

Totodată, judecătorul de drepturi şi libertăţi a reținut că lăsarea în libertate a inculpatului  prezintă pericol pentru ordinea publică, care rezultă din circumstanţele reale ale faptelor, respectiv modalitatea de săvârşire , caracterul faptei , reţinându-se astfel că lăsarea în libertate a inculpatului  prezintă pericol concret pentru ordinea publică, fiind de natură să creeze o stare de insecuritate şi neîncredere a colectivităţii faţă de aptitudinea organelor judiciare de a acţiona cu fermitate faţă de cei învinuiţi de infracţiuni grave.

  • Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile, arestarea persoanei fiind o excepţie permisă doar în cazurile şi cu procedura prevăzută de lege.
  • Deşi arestarea preventivă este o măsură excepţională, faţă de scopul procesului penal şi de probele administrate până în prezent, judecătorul de drepturi şi libertăţi  apreciază că propunerea de arestare preventivă a inculpatului  este întemeiată, , aceasta constituind o măsura necesară şi proporţională apărării ordinii de drept.
  • Cu privire la infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului, se constată că şantajul este expres cuprins în enumerarea art.223 alin.2 C.proc.pen., ea constituind totodată o infracţiune de corupţie dar şi o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

În ceea ce priveşte starea de pericol pentru ordinea publică, se reţine în primul rând natura gravă a infracţiunii de şantaj ca infracţiune asimilată celor de corupţie, apreciată în mod expres ca atare de legiuitor.

  • Cu privire la modalitatea de comitere a infracţiunii, trebuie să se ţină seama de caracterul repetat al ameninţărilor exercitate asupra persoanei vătămate precum şi de natura acestora, apte să încalce grav libertatea psihică a persoanei vătămate.
  • Astfel, în mai multe rânduri, inculpatul Constantin Marius şi soţia sa au exercitat ameninţări asupra persoanei vătămate, afirmând că vor dezvălui în presa naţională detalii legate de potenţiale activităţi ilicite ale sale, cu scopul de a o compromite.
  • Numărul acestor acte de constrângere demonstrează perseverenţa infracţională a inculpaţilor precum şi determinarea lor de a obţine o mare sumă de bani de la persoana vătămată.
  • Pentru punerea în executare a acestei rezoluţii infracţionale, inculpatul şi soţia sa au călătorit distanţe apreciabile şi au vizitat-o pe persoana vătămată atât la domiciliu cât şi la locul de muncă.
  • De altfel, practica inculpaţilor era de a veni neanunţaţi la locuinţa persoanei vătămate pentru a nu-i permite acesteia să ia măsuri pentru a-i evita ori pentru a anunţa organele de urmărire penală.
  • De asemenea, nu se poate face abstracţie nici de împrejurarea că ameninţările proferate de inculpaţii Constantin Marius şi Anghel Izaura au constituit o continuare a constrângerilor exercitate asupra persoanei vătămate de către Anghel Florin şi Anghel Fănica.
  • Trebuie sesizat în acest context  şi că inculpaţii au urmărit obţinerea unei sume foarte mari de bani, respectiv 280.000 euro.

Anturajul familiei Sandu

Analiza anturajului şi mediului din care provine inculpatul , faptul că este membru al familiei Anghel dintre aceştia, cel mai cunoscut fiind Anghel Sandu, socrul inculpatului, ale cărui legături cu lumea interlopă din regiunea Olteniei sunt de notorietate , nu sunt elemente care să determine instanţa în acest moment procesual să opteze pentru o anume măsură preventivă , ci intrinsec , faptele inculpatului , situaţia lui juridică , probele pe care este întemeiată propunerea , modalitatea de comitere a faptei , gravitatea acesteia , îndeplinirea condiţiilor legale fiind singurele apte să determine judecătorul de drepturi şi libertăţi să aprecieze asupra propunerii de arestare preventivă.

  • Nu trebuie omis în acest context că inculpatul a comis fapta reţinută în sarcina sa în stare de recidivă postcondamnatorie, fiind liberat din penitenciar de doar şapte luni, după executarea unei fracţii dintr-o pedeapsă privativă de libertate aplicată pentru o altă infracţiune de violenţă, respectiv tâlhărie în forma complicităţii.
  • Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că se impune arestarea inculpatului  pentru a restabili ordinea publică , pentru a o proteja pe viitor dar şi pentru a restabili starea de siguranţă a comunităţii şi încrederea acesteia în posibilităţile organelor statului de a o apăra prin combaterea fenomenului infracţional.
  • Din probatoriul administrat până în prezent în cursul urmăririi penale, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că există indicii temeinice care conturează bănuiala rezonabilă în sensul art.5 pct.l lit. c din CEDO că inculpatul a săvârşit infracţiunea reţinută în sarcina sa.
  • In raport cu prevederile art.5 din CEDO, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a crede în posibilitatea săvârşirii de noi infracţiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.

Din probatoriul administrat până în prezent rezultă că este îndeplinită şi această condiţie necesară detenţiei preventive a inculpatului Constantin Marius.

  • Sintetizând,  judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că se impune arestarea preventivă pe o perioadă de 30 zile, deoarece din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată din cele prevăzute de art. 223 alin. 2 c.p.p.
  • Faţă de cele de mai sus, în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul Constantin Marius a săvârşit infracţiunea reţinută în sarcina sa, infracţiunea de şantaj , fiind prevăzută de art. 223, alin. 2 din C.pr.pen.
  • Având în vedere gravitatea faptei săvârşite dată de modul de săvârşire al acesteia cât şi de suma pretinsă , respectiv inculpatul  de două ori  a exercitat constrângeri asupra persoanei vătămate , constând în ameninţarea cu darea în vileag, prin intermediul presei, a unor fapte compromiţătoare pentru persoana ameninţată şi pentru membrii familiei acesteia, respectiv pretinsa ei implicare în infracţiuni de corupţie, cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro, primind împreună cu alţi suspecţi suma de 10.000 euro de la persoana vătămată , privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică.

Starea de insecuritate

Prin lăsarea în libertate a inculpatului s-ar induce în rândul comunităţii şi o stare de insecuritate generată de temerea justificată că acesta poate săvârşi infracţiuni grave fără ca organele judiciare să ia măsuri ferme de combatere a acestui fenomen infracţional şi că în acest mod şi-ar putea relua activitatea infracţională.

  • Din perspectiva considerentelor expuse , judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază la acest moment procesual că o altă măsură preventivă mai puţin restrictivă cum este cea a controlului judiciar , a controlului judiciar pe cauţiune sau a arestului la domiciliu , prev. de art.202 alin.3 lit. b-d c.p.p. nu răspunde exigenţelor cauzei sens în care justificând ca singura măsură aptă a răspunde scopului procesului penal conform art. 202 alin. 1 şi 3 c.p.p. este măsura arestării preventive , va respinge ca nefondate cererile formulate de inculpat prin apărător de luare a măsurii preventive a controlului judiciar , a controlului judiciar pe cauţiune sau a arestului la domiciliu.

 

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Publicat in categoriile: Justitie
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: