Şansa României de a reduce dependenţa de importuri

Şansa României de a reduce dependenţa de importuri

Doar 10% din materiile prime utilizate în UE se produc pe continent. Exploatările miniere sunt singura soluţie pentru noi, dar şi pentru Europa, pentru a deveni mai independenţi.

Uniunea Europeană are nevoie să utilizeze toate posibilităţile pentru a-şi reduce de pendenţa de importurile de materii prime, potrivit specialiştilor inter naţionali chestionaţi de EVZ. "Maximum 10% din materiile prime care sunt folosite pe continent sunt din producţia internă, restul din export. Şi România şi Europa au nevoie să-şi folosească toate resursele pentru a reduce această dependenţă de importuri de materii prime", a afirmat Seppo Maula, consultant în domeniul industriei miniere din Finlanda, la cea de-a doua Conferinţă Naţională a Grupului de Susţinere a Proiectului Roşia Montană. Regulile europene trebuie respectate Potrivit acestuia, exploatările miniere sunt singura soluţie reală de a diminua această dependenţă de importuri. Uniunea Europeană cumpără peste 90% din materiile prime de care are nevoie din toate colţurile lumii. Potrivit lui Maula, este important pentru oamenii din zonele unde au loc exploatări să ştie ce se întâmplă cu adevărat acolo şi ce riscuri reprezintă activităţile respective. Totodată, este important să existe o colaborare solidă între compania minieră şi autorităţile locale şi să existe un plan bine pus la punct în cazul unor evenimente neprevăzute. În plus, spune consultantul, autorităţile locale trebuie să le ofere oamenilor răspunsurile pe care aceştia le vor în legătură cu toate avantajele şi dezavantajele care derivă dintr-o exploatare minieră. Maula a subliniat că şi în România funcţionează regulile Uniunii Europene în ceea ce priveşte mineritul, iar acestea trebuie respectate. Locurile de muncă sunt prioritare Cele mai importante aspecte ale unei exploatări miniere sunt crearea de locuri de muncă, utilizarea serviciilor locale existente şi respectarea regulilor impuse de Uniunea Europeană, a declarat Katariina Kinnunen, director pentru dezvoltare în cadrul primăriei oraşului finlandez Kittilä. Potrivit acesteia, este esenţială stabilirea unui set de reguli clare şi dure privind industria mineritului, iar autorităţile locale trebuie să vegheze la respectarea lor. "În Finlanda, populaţia are încredere în autorităţile locale. Acestea au rolul extrem de important de a-i informa pe oameni asupra tuturor aspectelor referitoare la o exploatare minieră. Este foarte importantă şi cooperarea dintre compania minieră respectivă şi autorităţile locale", a subliniat Kinnunen. Potrivit oficialului finlandez, exploatarea minieră din oraşul Kittilä a creat peste 600 de locuri de muncă, iar investiţiile totale au fost de 400 de milioane de euro. România ar putea produce mai mult aur decât Finlanda Finlanda este cel mai mare producător de aur din Uniunea Europeană, iar statul are ca obiectiv dezvoltarea accelerată a industriei extractive şi atingerea poziţiei de lider mondial în utilizarea sustenabilă a mineralelor până în 2050, potrivit unei strategii economice publicate de Guvernul de la Helsinki. România are posibilitatea să ia locul Finlandei în fruntea clasamentului, pentru că doar de la Roşia Montană se vor extrage 15 tone de aur pe an, fără să mai punem la socoteală alte proiecte miniere în diverse faze de dezvoltare. În luna septembrie a acestui an, Janez Potocnik, comisar european de mediu, a subliniat poziţia Comisiei Europene cu privire la faptul că interzicerea cianurii în minerit nu se justifică. Acum câteva zile, oficialul european a reiterat acest lucru şi a subliniat că nu este de competenţa Comisiei Europene să se pronunţe cu privire la proiectul minier de la Roşia Montană, decizia revenind în totalitate autorităţilor de la Bucureşti. "Europa şi România au nevoie să-şi folosească toate resursele pentru a reduce dependenţa de importuri de materii prime." SEPPO MAULA, consultant în industria minieră Citiţi şi:

  • Roşia Montană, banii canadienilor şi lăcomia română
  • Ambasadorul Canadei: Întârzierea proiectului Rosia Montana ar putea transmite un semnal negativ altor investitori
  • Europa şi contradicţiile româno-ungare legate de minerit