Mass-media belgiană regretă în mare măsură situația din Ucraina din această vineri și regretă că țările occidentale și Europa au puțină influență asupra lui Putin.

Evocând un „țar îmbătat de propria putere", unii editorialiști belgieni francofoni notează că țările occidentale "nu mai au nicio greutate" în fața liderului rus Vladimir Putin care, invadând Ucraina, stârnește teamă justificată cetățenilor europeni, constată alții. „Asistăm, neputincioşi, la răzbunarea unui țar care încearcă să se întoarcă în timp, să-și reconstruiască Imperiul pe fondul propagandei naționaliste. (...) După ani de complezență și naivitate diplomatică, occidentalii condamnă această imixtiune militară și îşi înmulţesc anunţurile de sancţiuni economice", remarcă Dorian de Meeûs în "La Libre Belgique". Dar „sancțiunile și oprobriul internațional nu îl vor opri pe Putin", continuă el.

„În fața acestui țar îmbătat de propria sa putere, argumentele raționale și construite au puține șanse să aibă efect", mai notează Demetrio Scagliola, în "Sudinfo". "Puţin îi pasă lui Putin de sancțiunile economice și politice anunțate de Occident. Literal", adaugă el. Pentru a-l opri pe Putin, "occidentalii trebuie mai întâi să inverseze raportul de putere: economic, energetic, politic", recomandă editorialistul.

„Occidentul, în general, și Europa, în special, nu îl mai pot contracara cu pozițiile lor precaute, nuanțate, răbdătoare", deplânge redactorul-șef al cotidianului "L'Echo", Paul Gérard. "Cât de depășit, naiv și ineficient pare acest software geopolitic, dezvoltat după sfârșitul Războiului Rece".

Potrivit acestuia, Europa trebuie să „își asume responsabilitățile, să se organizeze, să se echipeze și să nu se bazeze pe noroc sau pe alții". "Este sfârşitul orelor naive. Democraţia poate fi apărată", îndeamnă el.

Clément Boileau, în „L'Avenir", mai notează că „pentru occidentali, emoția este imensă. (...) Este război, în sensul că acesta, chiar dacă nu are loc pe pământul unui stat membru UE ne preocupă, ca europeni, foarte îndeaproape (...) Nu este nicio rușine, ca cetățeni europeni, să ne fie frică. De ceva care ne sufocă şi ne aduce într-un colţişor al minţii gânduri despre o fugă grăbită departe de civilizație. Majoritatea cetățenilor europeni nu au cunoscut niciodată altceva decât pacea, dar mulți dintre noi păstrăm în minte ororile celor două războaie mondiale suferite de continent în timpul secolului XX".

Că această teamă reapare „în fața delirului imperialist orchestrat de Vladimir Putin nu este o manifestare paranoică: este un reflex de supraviețuire, asupra căruia ființa umană are puțin control".

În „Le Soir", Béatrice Delvaux evocă și ea această teamă. „Și noi, în acest haos? Cum să nu ne lăsăm paralizați de frică și să ne scufundăm într-o stare de neputință?", se întreabă editorialista.

Ea subliniază, de asemenea, responsabilitatea enormă care apasă pe umerii șefilor de stat și ai liderilor de rang înalt. "Dar nu au de ales: nu-l pot lăsa pe Putin să forțeze trecerea și să dicteze viitorul ordinii mondiale care va fi apoi dominată de blocul 'autoritarilor'. Ei trebuie să preia controlul din acest moment-cheie care pune în pericol pacea, valorile, bunăstarea economică, dar şi managementul vital al problemei climatice".

Acești lideri „vor continua să facă tot ce le stă în putință pentru a calma lucrurile, fără să îşi piardă demnitatea. Dar cetățenii sunt cei care vor trebui să-și numere euro și să se resemneze, ca întotdeauna", se indignează şi Thibaut Van Hoof în "La Dernière Heure". „În orice caz, nu a fost nevoie de începerea unor operațiuni militare pentru a ne da seama că Rusia are o putere semnificativă asupra portofoliului nostru, dacă luăm în calcul doar gazele".

„Această agresiune militară zguduie echilibrul internațional și punctează un eșec răsunător al diplomației", își exprimă regretele și Jean-Marc Gheraille în "La Dernière Heure", care îndeamnă Europa și Statele Unite să "găsească în mod imperativ pârghii economice pentru a încetini 'imperialismul rus' ".

La fel ca presa francofonă, invazia rusă din Ucraina domina vineri și ziarele din nordul țării. „Război în Europa" titrează „De Tijd", „De Morgen" și „De Standaard". „Gazet van Antwerpen" vorbește despre „cea mai neagră zi de la Al Doilea Război Mondial", în timp ce "Het Nieuwsblad" crede că „asta schimbă întreaga lume". Toate articolele pe această temă sunt interesate de posibilele consecințe ale atacului rusesc din Ucraina asupra ordinii mondiale, a vieții în Europa și în restul lumii. Acestea detaliază, de asemenea, reacțiile șefilor de stat europeni. Koen Vidal observă, în editorialul său din "De Standaard", că Putin i-a batjocorit pe mulți lideri europeni în ultimele săptămâni, acceptând dialogul când avea deja un scenariu în minte. „Un lider care nu răspunde în fața poporului său, care își aruncă opozanții în închisoare și care are o armată puternică, își permite să mintă, să încalce acordurile de pace și să trimită 200.000 de soldați împotriva unei ţări vecine", scrie el. „Macron și alții trebuie să se mulțumească cu instrumentele specifice UE: negociere, tatonare, compromis. Faptul că în aceste zile dramatice nu putem face nimic pentru cei 40 de milioane de ucraineni aflați în nevoie, este totuși foarte frustrant".

În „Het Nieuwsblad", editorul politic Liesbeth Van Impe deplânge faptul că Europa nu-și mai poate lua de bună propria securitate. „Dacă această conştientizare nu a avut loc încă, balticii și polonezii vor trăi cu această teroare", scrie ea. „Prietenii declaraţi și cei secreţi ai Rusiei sunt acum aliați ai unui agresor care, fără provocare, calcă în picioare o națiune suverană. Și va trebui să trăim cu această realitate multă vreme de acum încolo".

Het Belang van Limburg subliniază imprevizibilitatea lui Putin și faptul că, deși probabilitatea ca rușii să intre în Polonia sau în statele baltice în curând este scăzută din cauza apartenenței lor la NATO, nimic nu mai este sigur în Europa de joi. „Evitarea acestei amenințări permanente rusești este posibilă doar arătându-ne dinții pe plan militar. Timpul politicii naive de liniște a luat sfârșit".

Redactorul şef al ziarului "Gazet van Antwerpen" observă că Occidentul "pare destul de neajutorat" și că sancțiunile economice riscă să aibă un efect redus. „Un război lung și sângeros cu nenumărate victime nevinovate este probabil", regretă el.

Jurnalistul politic Isolde Van Den Eynde de la „Het Laatste Nieuws" vede, de asemenea, declarațiile liderilor europeni drept vorbe goale. Ea deplânge lipsa lor de voință de a acționa și invită toate țările europene să primească refugiații ucraineni. "Acum trebuie să arătăm unitate. Acum trebuie să arătăm solidaritate", a scris ea.

În „De Morgen", redactorul șef Bart Eeckhout se întreabă cât timp poporul rus va fi gata să facă sacrificii pentru un război pe care nu și l-a dorit niciodată și, mai ales, cât timp oligarhii apropiați lui Putin sunt gata să suporte consecințele pentru portofelul lor, deoarece faza sancțiunilor severe este acum inevitabilă. "După secole de vărsare de sânge, popoarele din spațiul democratic european au învățat că amenințărilor de război li se poate răspunde și prin alte mijloace. Acesta este un semn de progres, nu de slăbiciune", crede el.

În fine, comentatorul politic de la „De Tijd", Bart Haeck, scrie că într-o bătălie în care se folosesc arme economice, oricine le folosește suferă și daune. "Materiile prime devin din ce în ce mai scumpe. Afacerile devin vulnerabile la atacurile cibernetice. Bugetele pentru apărare ar putea avea nevoie să fie mărite. Legăturile comerciale cu Rusia, în special pentru produse farmaceutice și diamante, ar putea fi întrerupte. Și apoi există opțiunea finală: devalorizarea Rusiei ca o paria financiară prin deconectarea acesteia de la sistemul de plată SWIFT. Întrebarea este: câtă suferinţă vom putea îndura?"