Discursul liderului de la Ankara marchează o cotitură față de cele rostite în trecutul recent. Racep Tayyip Erdogan a parasite nu o data limbajul diplomatic pentru a ataca statele UE, în special Germania și Franța.
În cazul Berlinului, Erdogan nu s-a sfiit să facă comparații cu regimul Germaniei naziste, în timp ce pentru Franța a lansat o serie de atacuri și grosolănii la adresa liderului de la Elysee, Emmanuel Macron, cerând și boicotarea produselor franceze în Turcia.
Instabilitatea politică legată de tentativa de lovitură de stat făcută de către o parte din armata turcă, în iulie 2016, a accelerat deriva autoritară a regimului președintelui Erdogan.
Statul de drept ar fi cu atât mai subminat cu cât președintele turc s-a declarat în favoarea pedepsei cu moartea, în 2017.
Răspunsul european la această declarație nu a întârziat să apară, președintele Comisiei Europene de atunci, Jean-Claude Juncker, a răspuns că „dacă pedeapsa cu moartea este reintrodusă în Turcia, aceasta va implica sfârșitul negocierilor” cu privire la aderarea Turciei la Uniunea Europeană.
Acest dosar este de multă vreme înghețat și liderii UE nu par dispuși să-l scoată curând din sertar, cu toate că Erdogan a declarat că Turcia stă bine la toate capitolele pentru a fi membru cu drepturi depline al blocului comunitar.
Recomandările noastre
