În urma negocierilor din cadrul coaliției de guvernare, bugetul pentru anul 2021 a fost aprobat ieri seară. Toate cele 3.500 de amendamente propuse de PSD au fost respinse. Prin urmare, bugetul de anul acesta are venituri în valoare de 173,700 miliarde lei și cheltuieli de 326,407 miliarde lei. Creditele de angajament sunt în valoare de 261,050 miliarde lei.

Articol semnat de Sabina Popescu

Din veniturile bugetului, Ministerului Sănătății i-au fost alocate 17,5 miliarde lei, totul întâmplându-se sub nasul distinsului premier, de profesie economist, Florin Cîțu. Suma alocată înregistrează, comparativ cu execuția pe 2020, o scădere cu 11%, aspect ce ridică problema raționamentului în baza căruia s-a luat o astfel de decizie. 

Criza din sănătate, care a luat amploare odată cu pandemia de coronavirus, a evidențiat administrația defectuoasă a sistemului de sănătate românesc din ultimii 30 de ani, lipsa de personal și de echipamente medicale. Infrastructura medicală este deficitară și va mai avea de suferit din cauza unei legislații și a unor sisteme neadecvate, “dezvoltate” și susținute de figurile lipsite de cultură politică din Parlament.

Politicienii lasă în urmă sănătatea

Secretarul Comisiei de Sănătate, Patriciu Achimaș-Cadariu, a subliniat pentru EvZ că administrarea bugetului pentru anul 2021 relevă viziunea pur libertariană a politicienilor, cu care PSD nu rezonează.

“Când învățământul și sănătatea sunt lăsate în urmă și se fac declarații de la cel mai înalt nivel (este o declarație mai veche) precum că s-au băgat bani în sănătate și învățământ, dar nu s-a văzut nimic concret în urmă… Asta denotă o viziune pur libertariană pe care noi, ca social-democrați, nu avem cum să o susținem din punct de vedere doctrinar.

Dacă mergem mai departe cu comentariul, avem un sistem de sănătate cu mari, mari probleme, cu o infrastructură îmbătrânită. Toți recunoaștem acest lucru, iar consecințele se văd din ce în ce mai mult. Pe deasupra, mai vine și o pandemie care forțează spitalele la maximum și se fac adaptări, uneori, pentru a salva oameni, dar sigur ca se pot finaliza cu situații total dramatice, cum au fost incendiile și decesele pacienților, ceea ce este regretabil. 

În tot acest context, când din toată comunitatea europeană (n.r. avem parte de) cea mai mică alocație de sănătate, când avem un astfel de buget, evident că este o chestiune pe care aproape nu o poți înțelege. 

Toți știm că e criză, că venim dintr-un an de pandemie, dar nu pot să-mi explic această decizie decât din prisma viziunii politice care este pur libertariană. Doar cei care sunt în această școală de gândire lasă la o parte sănătatea și învățământul”, a comentat secretarul Comisiei de Sănătate, Patriciu Achimaș-Cadariu. 

Reamintim că Ministerului Educației i-a fost alocată suma de 28,5 mld lei, cu 0,81% în plus față de 2020. 

Nu se economisesc pe dânșii, însă voiesc să ne economisească pe noi

“Ciudată ţară, într-adevăr!”, ca să-l cităm pe Eminescu (ziarul Timpul, A.D. 1877, ciclul Icoane vechi și icoane nouă). “Pe cei mai mulţi din aceşti domni statul i-a crescut, adică i-a hrănit prin internate, ca după aceea să-şi câştige, printr-un meşteşug cinstit, pâinea de toate zilele.

 Dar statul a ajuns la un rezultat cu totul contrar. După ce aceşti domni şi-au mântuit aşa-numitele studii, vin iar la stat şi cer să-i căpătuiască, adică să-i hrănească până la sfârşitul vieţii. Dar nu-i numai atâta.

 Domniile lor vor să facă pe boierii. 3–4–500 de franci pe lună nu-i liniştesc şi nu-i fac să se puie pe muncă pentru a deveni folositori naţiei de pe spinarea căreia trăiesc. Sunt născuţi pentru lucruri mai înalte, pentru deputăţii, ministerii, ambasade, catedre de universitate, scaune în Academie, tot lucruri mari la care cinstiţii lor părinţi, care vindeau bragă şi rahat cu apă rece sau umblau cu patrafirul şi sfistocul din casă-n casă, nici nu visaseră şi nici n-aveau dreptul să viseze, căci nu dăduseră naştere unor feţi-frumoşi cu stele-n frunte, ci unor băieţi groşi la ceafă şi târzii la minte, de rând, adesea foarte de rând.

 Căci, din două una: sau aceşti oameni sunt toţi genii şi, prin „calitatea” muncii lor intelectuale, merită locul pe care-l ocupă, sau, neproducând nici o valoare, nereprezentând nici un interes general decât pe al stomacului lor propriu, trebuie reîmpinşi în întunericul ce li se cuvine.

 Ţărani? Nu sunt. Proprietari nu, învăţaţi nici cât negrul sub unghie, fabricanţi – numai de palavre, meseriaşi nu, breaslă cinstită n-au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deşarte, leneşi care trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroşi şi fudui, mult mai înfumuraţi decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale ţării.

 De acolo pizma cumplită pe care o nutresc aceste nulităţi pentru orice scânteie de merit adevărat şi goana înverşunată asupra elementelor intelectuale sănătoase ale ţării, pentru ca, în momentul în care s-ar desmetici din beţia lor de cuvinte, s-ar mântui cu domnia demagogilor.

 Într-adevăr, cum li s-ar deschide oamenilor ochii când unul le-ar zice: „Ia staţi, oameni buni! Voi plătiţi profesori care nici vă învaţă copiii, nici carte ştiu; plătiţi judecători nedrepţi şi administratori care vă fură, căci nici unuia dintr-înşii nu-i ajunge leafa. Şi aceştia vă ameţesc cu vorbe şi vă îmbată cu apă rece. Apoi ei toţi poruncesc şi nimeni n-ascultă. Nefiind stăpân care să-i ţie în frâu, ei îşi fac mendrele şi vă sărăcesc, creându-şi locuri şi locuşoare, deputăţii, primării, comisii şi multe altele pe care voi le plătiţi peşin, pe când ei nu vă dau nimic, absolut nimic în schimb, ci din contră vă mai şi dezbracă, după ce voi i-aţi înţolit. N-ar fi mai bine ca să stăpânească cei ce n-au nevoie de averile voastre, având pe ale lor proprii? Sau cel puţin oameni care, prin mintea lor bine aşezată, vă plătesc ce voi cheltuiţi cu dânşii?

 De aceea, alungaţi turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic şi n-au nimic şi vor să trăiască ca oamenii cei mai bogaţi, nu ştiu nimic şi vreau să vă înveţe copiii, şi n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine şi voiesc să vă economisească pe voi toţi.”