Sâmbăta lui Lazăr: tradiții și obiceiuri. Ce trebuie să faci în această zi pentru a avea noroc tot anul

Sâmbăta lui Lazăr: tradiții și obiceiuri. Ce trebuie să faci în această zi pentru a avea noroc tot anul

Sâmbăta lui Lazăr reprezintă pentru catolici ultima zi a Postului Mare în care se mai fac pomeniri de obște pentru cei adormiți.

„Învierea cea de obşte mai înainte de Patimă Ta încredinţând-o, pe Lazăr din morţi l-ai sculat, Hristoase Dumnezeule. Pentru această şi noi, ca pruncii, semnele biruinţei purtând, Ţie Biruitorului morţii strigăm: Osana Celui dintru înălţime, bine eşti cuvântat, Cel ce vine întru numele Domnului”. Aceasta este rugăciunea spusă în fiecare an la praznicul Floriilor, respectiv al Intrării Mântuitorului în Ierusalim, precum și în ziua precedentă, în Sâmbăta lui Lazăr. Rostind sau cântând aceste cuvinte, ne adresăm Domnului Hristos, Biruitorului morții, Care l-a înviat din morți pe Lazăr preînchipuind și prin această Învierea noastră a tuturor, învierea cea de obște și ne exprimăm bucuria de a-L întâmpină pe Domnul Hristos asemenea pruncilor din Ierusalimul de acum aproximativ două mii de ani.

 Intrarea Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, pe care o sărbătorim în fiecare an în duminica dinaintea Sfintelor Paști, este istorisită de toți cei patru sfinți evangheliști, fiind strâns legată de evenimentele ultime ale vieții trupești a Domnului Hristos, de ultimele Sale zile petrecute în Ierusalim, de patimile, răstignirea, moartea și învierea Sa. Sfântul Evanghelist Ioan însă, înainte de a prezența Intrarea în Ierusalim, în capitolul 11 și la începutul capitolului 12 ale evangheliei sale relatează niște evenimente importante petrecute într-un sat din apropierea Ierusalimului, în Betania. Este vorba de învierea lui Lazăr și de ungerea Mântuitorului cu mir de către Maria, sora lui Lazăr.

Un obicei mai puţin cunoscut azi e cel al Lăzărelului. Vineri, în ajun, nu se face treabă și se ține post, ca să fim feriți de arsuri. În Sâmbăta lui Lazăr, fetele se împodobesc cu rămurele de salcie şi merg cântând pe la case, primind în schimb ouă pentru înroşit. Femeile împart copturi sărmanilor, în special plăcinte, căci i se face parastas lui Lazăr, un băiat care se spune că ar fi murit poftind la aceste delicioase preparate. Se crede că cine nu-l respectă pe Lăzărel, se umple de pistrui.

Ne puteți urmări și pe Google News

Tot acum este important ca hainele să fie scoase la aerisit. Fetele pun sub un păr altoit o oglindă şi cămaşa pe care o vor îmbrăca a doua zi, așa încât, la răsărit, soarele să încarce obiectele cu magia lui. Se spune că fetele vor fi mai frumoase și mai atrăgătoare în ochii băieților. O altă credință populară este aceea că în această zi morţii aşteaptă la porţile raiului, motiv pentru care li se și dă de pomană. Este foarte important ca hainele să fie scoase la aerisit.