În urmă cu un deceniu, istoricul cimitir din Cernăuți al ilustrelor personalități ale Bucovinei din perioadele austro-ungară și României Mari, între care Aron Pumnul, Ion Gh. Sbiera, fondatorul Academiei Române, Aglaia Drogli, sora lui Mihai Eminescu, părea a fi pe cale de dispariție. Nu se ocupa nimeni de conservarea și restaurarea vechiului muzeu sub cerul liber, în degradare extremă.

Pe urmele lui Aron Pumnul și Mihai Eminescu, un muzeu excepțional sub cerul liber

Aleile încărcate de amintirile şi lacrimile românilor înstrăinați dispăreau și ele, văzând cu ochii. Unele dintre locurile de veci ale personalităţilor noastre, importante pentru memoria națională, erau înlocuite cu rămăşiţele pământești ale orăşenilor proaspăt decedați, majoritatea ucraineni şi ruşi. Mormintele unor personalităţi române au dispărut fără urmă, fără monitorizare. Pe parcurs, cercetători din Cernăuți au descoperit o mulțime de monumente funerare românești profanate, cu inscripții șterse și elemente arhitecturale deteriorate. În situația aceasta, ei au inițiat o adevărată mișcare națională de salvare a cimitirului și memoriei elitei  intelectuale din secolele trecute, cu care s-a mândrit România.

Panteonul românesc din fosta capitală a Bucovinei, scos din uitare și ruine

După alarma mediatică și mobilizarea societății civile, în parteneriat cu Consulatul General al Românei din Cernăuți, senatorul Viorel Badea și autoritățile de la București, Cimitirul Istoric din Cernăuți a început să fie scos din paragină. S-a pus un început bun în ceea ce privește conservarea și restaurarea cavourilor marilor noastre personalități de acolo. La acțiunile de salubrizare din vară-toamnă-primăvară, se implică  organizațiile neguvernamentale din regiune, cadrele didactice, elevii și studenții bucovineni. În paralel, preoții  susțin parastase de pomenire a personalităților și eroilor neamului, înmormântați acolo.

În 2019, Societatea Românilor din Ucraina ,,Golgota” a demarat proiectul-pilot „Panteonul românesc din Cimitirul Istoric Cernăuți”. Vasile Rauț, președintele respectivei organizații, susține că obiectivul esențial  ține de îngrijirea și întreținerea criptelor vrednicilor familii de români, care și-au găsit acolo somnul de veci, atât în perioada Imperiului Austro-Ungar, cât și în cea interbelică.

„Dacă nu vom salva cimitirul nostru din Cernăuți, vom pierde urmele istorice ale românilor de aici”

Este vorba de monumente istorice, în primul rând, cele ale multor personalități de importanță națională. Spre exemplu, cavoul lui Dimitrie Onciul (1856-1923, fost președinte al Academiei Române; director general al Arhivelor Statului), bustul din bronz al căruia a fost ridicat, chiar în curtea sediului Arhivelor Naţionale din Bucureşti. Ne referim, de asemenea, la criptele lui Aron Pumnul (dascălul lui Mihai Eminescu care a redeşteptat la viaţă naţională românii din Bucovina austriacă), Zaharia Voronca (preşedintele bine-cunoscutei Societăţi „Arboroasa”, care împreună cu celebrul grup al studenţilor români de la Cernăuţi – Ciprian Porumbescu, Constantin Andreevici Morariu au apărat drepturile românilor din fostul imperiu), Aglaia Drogli (sora mai mică a lui Mihai Eminescu), Dionisie Bejan (figură centrală în făurirea Unirii Bucovinei cu România) etc.

Majoritatea mormintelor nu au fost atinse de mâinile omului, zeci de ani sau chiar peste un veac

„Majoritatea  mormintelor la care ne referim  nu au fost atinse de mâinile omului, zeci de ani sau chiar peste un veac. Puține dintre ele au fost uneori îngrijite. În 2019, am demarat un proiect de restaurare, dar pandemia și războiul au frânat realizarea acestuia. În 2022, totuși, am reușit să dăm viață proiectului în cauză, grație finanțării aprobate de către  Departamentul  pentru Românii de Pretutindeni (DpRP). Desigur, nu am obținut bani în măsura necesităților, dar suntem mulțumiți, deoarece avem șansa de a salva multe morminte.

Restaurarea primelor cinci monumente funerare a fost efectuată  în 2022-2023, de către Asociația pentru Protecția Patrimoniului din București, condusă de Laurențiu Dragomir, din finanțarea directă a DpRP către firma în cauză”, afirmă Vasile Rauț, președintele Societății Românilor din Ucraina ,,Golgota”.

„Sperăm ca acest proiect să fie finanțat anual”

„Sperăm ca acest proiect să devină, treptat, unul cu finanțare anuală, deoarece locurile de veci necesită întreținere permanentă. Avem 365 de morminte românești, care încă mai au inscripții descifrabile și mai  pot fi salvate. În caz contrar, vom pierde urmele istorice românești din teritoriul înstrăinat al Bucovinei. De aceea, ne-am propus să le salvăm pe toate”, menționează Vasile Rauț.

Până în prezent, au fost scoase din paragină trei cripte  și  15 morminte. „E un lucru foarte anevoios, deoarece unele locuri de veci sunt acoperite nu doar cu mușchi, alge, mucegai și gunoaie, dar au și straturi consistente de pământ, de foarte mulți ani ani, precum și arbuști, și bălării. Dacă din 365 de morminte scădem cele restaurate (5), cele îngrijite anul acesta (18), 20 scoase din paragină (anul trecut, am lucrat și fără proiecte, din propria inițiativă), atunci numărul mormintelor care urmează a fi salvate este încă foarte mare”, concluzionează Vasile Rauț.

Dacă nu vor fi întreprinse toate măsurile necesare, cavourile, locurile de veci vor fi scoase la licitație de autoritățile ucrainene

Cel mai deteriorat monument a fost al istoricului Dimitrie Onciul. A fost vicepreședinte al Academiei Române: în perioada 25 mai 1913-28 mai 1916, apoi între 11 iunie 1919-12 iunie 1920 - și președinte al Academiei Române, în anii 12 iunie 1920-20 martie 1923. Acest cavou a fost primul restaurat, în 2022, la o sută de ani de la stingerea sa din viață. Restaurate au fost, în 2023 și  mormintele lui Zaharia Voronca, Dionisie Bejan, Aglaia Eminovici-Drogli și Aurel Piotrovschi-Petrescu.

„De fapt, toate mormintele necesită îngrijire, întreținere și, desigur, restaurare. Anul acesta, ne ocupăm de salubrizarea câtorva zeci de morminte. Vor fi restaurate încă  cinci  monumente funerare, între care cele ale lui Aron Pumnul, Nicolae  Hurmuzachi (politician și patriot român, deputat al Consiliului Imperial – Reichsrat, parlament al fostului Imperiu Austro-Ungar), precum membru de onoare al Academiei Române), Ioan Țurcan (preot, deputat în Dieta Bucovinei şi Parlamentul din Viena) ș.a.”, zice Vasile Rauț.

200 de morminte româneşti, aflate în paragină, riscă să fie lichidate de Primăria Cernăuți

”Dacă nu vom salva la timp aceste morminte, vor fi distruse și apoi scoase la licitația autorităților orașului Cernăuți. Proiectul nostru e important pentru toți românii, deoarece salvăm un muzeu istoric și de arhitectură  sub cerul liber. Acolo dorm somnul veșnic multe personalități importante ale neamului nostru. Altfel, ni se vor șterge urmele istorice din acest teritoriu”, atenționează liderul Societății „Golgota” din Cernăuți.

Precizăm că viceprimarul orașului Cernăuți, Igor Krohmali, a declarat  în presa locală că circa 200 de morminte româneşti din Cimitirul Central din Cernăuţi, aflate în paragină, ai căror proprietari sau urmaşi nu se cunosc, vor fi scoase la licitaţie de autorităţi. Ca apoi, rămăşiţele pământeşti ale celor răposaţi să fi reînhumate în alte locuri, conform BucPress.

Societatea „Golgota” organizează frecvent evenimente în memoria martirilor neamului românesc din Bucovina anexată: celor deportați sau uciși la Fântâna Albă și  Lunca.

„Cartea noastră de istorie, dovadă că Bucovina este pământ românesc și românii n-au de gând să plece de acasă”

„Cimitirul vechi din Cernăuți este cartea noastră de istorie, poate cea mai veridică și de necontestat mărturie a rădăcinilor românești, a adevărului că Bucovina este pământ românesc. Și ca orice carte foarte veche, cimitirul cu osemintele mitropoliților Bucovinei, academicienilor, profesorilor, artiștilor români, dar și oamenilor simpli ai neamului nostru, necesită atenție majoră, protecție, îngrijire.

Dacă la 30 iulie, în ziua morții surorii iubite a lui Eminescu, va merge cineva să-i pună o floare, să-i aprindă o lumânare, va găsi mormântul îngrijit, dovadă că românii n-au plecat nicăieri și nici n-au de gând să plece de acasă.

Nu e greu de-l găsit și ce frumos ar fi să-și aducă profesorii elevii aici, la lecții de literatură română sau de muzică!”, notează publicista Maria Toacă din Cernăuți, pe o rețea de socializare.