Economie
Salariile pe card vor fi istorie în România. Cash-ul revine la putere, dacă se introduce taxa universală
Salariu. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Adrian Codîrlaşu, președintele CFA România, critică ideea unei taxe pe tranzacțiile bancare și avertizează că măsura va afecta comportamentul consumatorilor și va duce la creșterea costurilor pentru stat. O analiză severă și despre taxa de solidaritate.
În contextul discuțiilor tot mai intense privind reducerea deficitului bugetar, autoritățile române analizează introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare. Informațiile apărute în spațiul public sugerează o posibilă taxare a transferurilor electronice, inclusiv a virării salariilor, dar și a altor plăți prin card sau internet banking.
O altă variantă de lucru este reprezentată de o așa-numită „taxă de solidaritate”. Aceasta ar urma să fie aplicată veniturilor lunare care depășesc 10.000 de lei.
Adio, salarii pe card. „Automat, economia se va întoarce către cash”
Președintele Asociației CFA România, Adrian Codîrlaşu, a criticat dur ideea impozitării tranzacțiilor bancare. Acesta a avertizat că măsura va avea un impact negativ direct asupra comportamentului economic al consumatorilor și va anula progresul înregistrat în digitalizarea plăților.
„Nu ştiu cui i-a venit această idee cu impozitarea tranzacţiilor bancare, automat va duce practic la trecerea economiei din nou către cash şi vom face toţi plăţile din nou cash.”
Potrivit expertului, impactul va fi vizibil mai ales în cazul plăților de mică valoare:
„Comportamentul oamenilor se va schimba. Majoritatea plăţilor cu cardul sunt de sume foarte mici. Eu dacă plătesc 10 lei, bineînţeles n-o să mai plătesc cu cardul. Voi plăti cash şi 100 lei, nu face sens să plătesc 3% pe tranzacţie.”
Bani.Sursa foto Dreamstime
Nu doar plata prin card va fi afectată
Codîrlaşu avertizează că, pe termen mediu, această reorientare către numerar va afecta negativ și finanțele statului:
„Deci se va schimba comportamentul consumatorului, va merge pe cash, şi s-ar putea chiar costurile de finanţare ale statului să crească.”
În susținerea afirmației, președintele CFA România a explicat impactul asupra agregatului monetar M1, format din numerar și conturi curente:
„Dacă ne uităm la agregatul monetar de M1, unde este cash-ul tipărit şi conturile curente, din conturile curente se fac aceste plăţi cu cardul. Dacă se vor muta din acele conturi curente pe cash, practic lichiditatea pe piaţă va scădea, vor fi mai puţini bani, dobânzile vor creşte, costul de finanţare al statului va creşte.”
Despre taxa de solidaritate: „Plătim greșelile fiscale de anul trecut”
Referitor la o posibilă taxă de solidaritate aplicată veniturilor mari, Codîrlaşu a fost la fel de critic. Acesta susține că populația este cea care ajunge să suporte costurile politicilor fiscale incoerente din anii anteriori.
„Nu văd solidaritate cu cine. Cu acele politici fiscale inconsistente şi nesustenabile făcute anul trecut? Efectiv s-au făcut nişte erori, erori majore, anul trecut şi acum costul acelor erori e pus pe salariat.”
Presiune fiscală tot mai mare asupra angajaților
Președintele CFA atrage atenția că povara fiscală asupra angajaților este deja ridicată și ar putea deveni greu de suportat dacă impozitele vor fi majorate:
„Deja un salariat plăteşte 42% din venitul lui doar impozit. Dacă mai creşte de la 10% la 20% (impozitul pe venit, n.r), mai mult de jumate din salariu o să-l dea la stat.”
Pe lângă taxele directe, Codîrlaşu amintește și de taxarea indirectă prin TVA:
„Din ce rămâne, cu acea jumătate din salariu, mai plăteşte şi TVA când cumpără şi undeva la şapte-opt luni cineva munceşte doar pentru stat. Adică nici în Evul Mediu, când exista şerbia, nu erau atât de mari birurile.”
Problema reală: Cheltuielile, nu veniturile
În opinia sa, soluția nu este creșterea taxelor, ci o reformă reală în modul în care statul își gestionează cheltuielile. Codîrlaşu subliniază că veniturile la buget au crescut, dar cheltuielile au explodat, în special în ultimul an.
„Dacă ne uităm în ultimii trei ani cel puţin, în fiecare an am avut o majorare de taxe şi ne trezim cu un deficit bugetar şi mai mare, deşi veniturile au crescut. Ceea ce spune şi Uniunea Europeană, problema e la cheltuieli, nu la venituri.”
A fost ferm în caracterizarea politicilor bugetare recente:
„Anul trecut, a fost o risipă de proporţii epice a guvernului de atunci, şi acum sunt puşi cetăţenii să plătească acea risipă.”, a declarat conform Agerpres.
