Patronii din constructii dau declaratii despre problemele pe care le au in a gasi personal, fabrici de textile angajeaza muncitoare din China, muncitori maghiari fac naveta in Romania pentru a lucra la constructia de drumuri in nordul tarii, investitorii turci isi pun problema sa-si asigure mana de lucru cu lucratori din propria tara.

Toate aceste date indica o criza a fortei de munca in Romania, care pare a se inrautati treptat.

Fundatia Soros a lansat astazi un raport pe aceasta tema in care avertiza ca aceasta criza se va accentua catre sfarsitul anilor 2020, daca nu vor fi luate masuri care sa contracareze lipsa din ce in ce mai evidenta de personal, mai ales in domenii precum constructiile, industria textila si HORECA (hotelier, restaurante, cafenele).

Studiul, insa, ofera si solutii pentru rezolvarea acestei probleme. Doua dintre ele, de tip socio-demografic, sunt intoarcerea migrantilor romani si imigratia. Asa cum pentru migrantii romani, munca in strainatate reprezinta un salariu mai bun, asa si pentru strainii care vin la noi in tara, un loc de munca in Romania poate sa insemne un trai mai bun.

Companiile au identificat problema, dar nu au luat masuri

Desi aproape jumatate din companiile cuprinse in esantion declara ca s-au confruntat cu dificultati atunci cand au facut angajari si majoritatea se asteapta la accentuarea acestui tip de probleme pentru viitor, pana in prezent investitia in solutii care sa le asigure forta de munca este mai degraba slaba.

In opinia managerilor, emigrarea fortei de munca este principalul factor care determina dificultatile de a gasi noi angajati. Slaba pregatire a tinerilor absolventi este al doilea factor care afecteaza capacitatea firmelor de a ocupa locurile de munca pe care le au disponibile.

Pentru a face fata dificultatilor in gasirea de personal, angajatorii intervievati au optat in principal pentru investitii in cresterea productivitatii (83%) sau in tehnologizare (76%). O treime dintre firme au recurs la modificarea programului de lucru (ore suplimentare) sau la categorii de personal a caror implicare in munca are un caracter temporar (pensionari, studenti).

Extrem de interesanta este prezenta destul de consistenta (35% din companii) a tendintei, contemporana de altfel, de externalizare a activitatilor.

Putini apeleaza la forta de munca din strainatate

Cu toate ca imigratia reprezinta unul dintre raspunsurile deja „traditionale” in lumea contemporana la criza de personal, aceasta nu pare sa constituie o optiune serioasa pentru firmele romanesti.

Numai 7% dintre companii intentioneaza sa aduca forta de munca din strainatate, iar 13% se declara interesate de angajarea de romani care lucreaza in strainatate. Cunostintele de limba, convingerea ca experinta de munca in strainatate schimba mentalitatea, rezolvarea cheltuielilor de cazare pot fi cateva dintre explicatiile preferintei pentru atragerea inapoi in tara a romanilor care lucreaza in strainatate.

"Pe de alta parte, in conditiile in care in sud-estul Europei (Slovenia, Slovacia, Cehia, Ungaria) exista deja semne de schimbare a regimului din tari de emigratie in tari de imigratie, Romania nu poate astepta indiferenta manifestarea naturala a acestui fenomen. Exemplele unor tari ca Spania (care a negociat din timp acorduri bilaterale de migratie si a dezvoltat politici interne flexibile de acomodare a imigrantilor) si Italia (care nu a facut aceste lucruri) arata ca abordarea rationala si coerenta a fenomenului permite diminuarea efectelor sociale si economice negative (trafic de persoane, economie subterana, violenta, conflicte etnice, cresterea incidentei atitudinilor radicale, efecte asupra sistemelor de asigurari sociale etc.), fara a afecta efectele pozitive", se arata in studiul Fundatiei Soros.

Ancheta de teren a fost realizata in perioada 20 – 30 octombrie 2007, pe un esantion de 600 companii, reprezentativ pentru domeniile constructii, textile si hotelier din Romania. Marja de eroare este de ± 4,0%, culegerea si introducerea datelor fiind asigurate de Metro Media Transilvania.