Campania de isterizare a populației, dusă de presa americană, are drept unic scop întoarcerea panicii împotriva lui Trump și împiedicarea realegerii lui.
Un editorial de Joy Pulmann în The Federalist.
De la apariția coronavirusului, ziariștii proeminenți au semănat panică, provocând penurii masive de produse sanitare de bază, anularea călătoriilor și prăbușirea piețelor.
Toate acestea în timp ce numărul cazurilor confirmate este de circa 0,000002 la sută din populația Statelor Unite.
Până acum, cazurile de gripă sezonieră din Statele Unite depășesc numărul cazurilor de coronavirus de 45.000 de ori.
Gripa de sezon a fost foarte grea anul acesta, numărul de decese provocat de ea situându-se între 20.000 și 52.000, față de 29 până acum din cauza coronavirusului.
Potrivit epidemiologului dr. Paul Carson, care lucrează la Departamentul de Sănătate Publică din Dakota de Nord, gripa pare să fie de cinci ori mai contagioasă decât coronavirusul, ceea ce înseamnă că oprirea răspândirii sale este posibilă, deși mai ales în cazul persoanelor în vârstă pare să aibă o rată a mortalității mai mare.
Totuși, în ceea ce-i privește pe tineri, gripa este mai periculoasă decât coronavirusul în Statele Unite, a declarat medicul luni.
„Pandemia” de gripă de anul acesta a făcut oare să se prăbușească bursele, i-a determinat pe membrii Congresului să poarte măști, i-a împiedicat pe americanii care sufereau de banala răceală să mai găsească vreo doctorie pe rafturi? Nu.
De când virusul Wuhan a ajuns pe coastele Americii, presa americană a adus criza pe culmi de exagerare. Care este explicația diferenței ca de la cer la pământ între relatările lor și realitate?
Un efect important este că presa încurajează crahurile bursiere și criza economică.
Nu doar că este clar că presei corporatiste nu i se mai poate acorda nici o încredere că va oferi informații corecte în legătură cu un subiect care îngrijorează opinia publică! Este clar că acestei prese puțin îi pasă de sănătatea publică sau de economie.
Tot ce o interesează este să-l distrugă pe Trump, iar dacă prețul înseamnă ruinarea economiei Statelor Unite, ei bine, o va face!
Pe 9 martie, Politico titra: „America, luată prizonieră de coronavirus”, iar ziariștii hiperventilați Renuka Rayasam și Suddeep Reddy afirmau: „Lumea întreagă se îneacă în dezinfectant de mâini și se sufocă de groază”.
Să vedem câteva exemple de știri despre o potențială problemă de sănătate publică, ale cărei efecte asupra populației par să aibă mai puțină importanță decât cele asupra unui președinte pe care presa îl detestă.
Editorialistul Washington Post, Brian Klaas, scria pe 9 martie: „Coronavirusul este Cernobîlul lui Trump”.
Accidentul de la Cernobîl, ținut o vreme secret de autoritățile sovietice, a provocat un număr de morți în Europa estimat între 9000 și 16000, plus circa 3,5 milioane de cazuri de cancer, malformații la naștere și alte maladii din cauza radiațiilor.
Interesant este că Washington Post nu a publicat nici un articol în care să numească coronavirusul originar din Wuhan „Cernobîlul Chinei”.
Comparația ar fi fost mai potrivită pentru China decât pentru Statele Unite. Regimul comunist a ținut și el o vreme ascuns virusul Wuhan, ceea ce a dus la apariția a zeci de mii de noi cazuri, ceea ce nu s-ar fi întâmplat dacă ar fi prevenit rapid răspândirea, așa cum au făcut administrația Trump, Taiwanul și Hong Kong.
Aici a fost epicentrul epidemiei care a provocat în China 80.000 de îmbolnăviri și peste 3000 de decese.
Este limpede că pentru Washington Post este mai comod să-l critice pe președintele țării sale, deși modul în care acesta a gestionat amenințarea a fost mult mai transparent, rapid și eficient.
Să fie vreo legătură între politica editorială și faptul că Washington Post primește din 2011 bani pentru a publica articole de propagandă chineză, mascate într-un supliment al ziarului dedicat Chinei?
Presa americană a abundat de comparații între epidemia de coronavirus și uraganul Katrina. Editorialistul New York Times Paul Krugmann pare să nu se fi decis dacă epidemia de coronavirus ar trebui să fie numită „Katrina lui Trump” sau „armă de distrugere în masă”, ambele dovedindu-se fatale pentru mandatul lui George W. Bush.
Într-o emisiune de la televiziunea MSNBC s-a vorbit de asemenea despre posibilitatea ca epidemia să fie „Katrina lui Trump”.
„Katrina a fost momentul în care toate lucrurile care păreau să demonstreze incompetența președinției lui Bush au devenit realitate”, a spus realizatoarea Nicole Wallace.
„Am dovedit atunci că efectiv suntem incompetenți. Și au murit oameni. Ce vreau să spun este că situația de acum are aceleași ingrediente pentru președintele Trump.”
Iar invitatul Eddie Glaude Jr. a completat: „Iar dacă există ceva care să zguduie procentul (de susținere) de 40% (pentru Trump) - acei tipi care sunt în stare să-i permită să tragă cu arma pe Fifth Avenue – dacă există ceva de acest fel, atunci acesta este. Pentru că e vorba de copii, de prieteni, de cei dragi, de bunici. De aceea mi se pare că acesta este un moment care îl poate da jos pe președinte.”
La emisiunea „Moring Joe” de luni, de la MSNBC, realizatorul Joe Scarborough i-a spus invitatului său, Richard Haas, de la Financial Times, că „Trump este necalificat și nepotrivit ca președinte al Statelor Unite. Și este nepotrivit într-una dintre cele mai periculoase perioade pentru această țară de la, să zicem, 11 septembrie. Nu știm unde vom ajunge, dar știm că va fi mult, mult mai rău cu acest președinte.”
Haas a răspuns: „Ai vorbit despre 11 septembrie, Joe. Aproape 3000 de oameni și-au pierdut atunci viețile. Acum ne aflăm abia la începutul crizei, și cred că mult mai mulți americani sunt în pericol. Să fim cinstiți. Vom ajunge să vedem cum cifrele cresc.”
Spre aducere aminte, 2977 de oameni au fost omorâți de teroriști pe 11 septembrie, cel mai distrugător atac terorist din istoria Statelor Unite.
Din cauza eforturilor de a scoate victimele de sub dărâmături, circa 10.000 de salvatori s-au îmbolnăvit de cancer, dintre care circa 2000 au murit.
Așadar, comparația este total iresponsabilă în acest moment. Toată discuția a folosit doar la înspăimântarea oamenilor, fără nici un alt motiv valabil decât cel politic.