Politicienii de la Bruxelles vor purta răspunderea pentru toate abuzurile DNA, dacă nu iau măsuri pentru a o opri pe șefa DNA, Laura Kovesi, din eforturile sale de a obține tot mai multe inculpări și condamnări, cu încălcarea normelor privind drepturile omului, scrie Europeean Jewish Press.

Alexander Adamescu, cetățean german cu origini evreiești care locuiește la Londra din 2012, este subiectul unei Mandat European de Arestare emis de autoritățile din România pentru acuzații de complicitate în cazul de fraudă împotriva tatăluisău, Dan Adamescu, care a murit în ianuarie, într-un spital din București, în timp ce ispășea o condamnare de patru ani și patru luni pentru acuzații de corupție. România este recunoscută pentru forța sa de muncă ieftină și adaptabilă care a inundat piața europeană a muncii. Dar principalul său produs a fost trecut cu vederea: acuzații de corupție, scrie Europeean Jewish Press. 

Ca fiu al unui important om de afaceri din România, Adamescu, un scenarist ce a studiat în Franța, Statele Unite și Marea Britanie, a făcut toate eforturile pentru a evita celebritatea. Dar vederile sale democratice și faptul că tatăl său a deținut cotidianul România liberă, un ziar recunoscut pentru orientarea sa pro-democratică și anticorupție, l-au transformat într-o țintă politică.

Mii de români au fost condamnați într-o adevărată frenezie a acuzării: arestări mediatizate zilnic, denunțuri și sechestre care au prevalat în fața regulilor pentru un proces corect. Mașinăria progresului în luptă contra corupției va continua să genereze abuzuri dacă Buxelles-ul va susține în continuare metodele șefei DNA, LCK.

Ea a atacat impetuos problema corupției. În timpul primului său mandat la șefia DNA, numărul persoanelor cercetate penal a crescut cu 50%, până la 1270 de inculpați în 2016. Rata de condamnare în dosarele DNA s-a menținut, în anii trecuți, la 90%. În fiecare an, doamna Kovesi a raportat creșteri ale numărului de inculpați, ale numărului de arestări, condamnări și sechestre pe averi. Fiecare bilanț annual al DNA ajunsese de o importanță echivalentă cu a aparițiilor publice ale lui Warren Buffet în SUA. Elitele politice din România ascultau plini de respect aceste bilanțuri și se întrebau doar cine va fi următoare victimă.

Bruxelles-ul a fost la fell de fascinat de masiva producție de infractori cu „gulere albe” a doameni Kovesi. Ea însăși avea popularitatea unui star rock în media, fiind considerată o Ioana d’Arc a României de ambasadorii ei din străinătate. Valuta forte a României este reprezentată acum de numărul de dosare de corupție.

Ca pentru orice lider din afaceri, valoarea publică a doamnei Kovesi depinde de rezultatele pe care va reuși să le producă în viitor. Ea trebuie să crească numărul de inculpări și de condamnări pentru a se menține în atenția presei. Traiectoria nu poate fi decât crescătoare.

Această presiune asupra doamnei Kovesi a afectat modul în care coordonează această cruciadă anticorupție. Pe măsură ce producția de dosare creștea, se putea vedea, la o privire mai atentă, că sporea și numărul de abuzuri comise în cursul cercetării penale. Cel mai important instrument al DNA a devenit denunțul. Acesta era sângele pentru organismul anticorupție și un denunț era suficient pentru o condamnare în instanțele din România.

Metodele prin care aceste denunțuri erau obținute denotă o continuitate cu perioada comunistă. Suspecții primeau imunitate în schimbul denunțurilor pentru persoanele-țintă sau, dacă refuzau să coopereze, rămâneau în detenție pe toată perioada procesului, fără a ști ce îi așteaptă. Rudele persoanelor-țintă erau, de asemenea, amenințate cu arestarea. Mulți români, deopotrivă politicieni sau oameni sumpli, au vorbit desăre felul în care au fost șantajați să facă denunțuri. Unii au plătit chiar cu viața refuzul.

Ca o altă întoarcere în vremurile întunecate ale comunismului, doamna Kovesi a reușit să-și asigure și sprijinul succesorului Securității, Seviciul Român de Informații. SRI a făcut 20.000 de interceptări telefonice pe an, pentru DNA, a inițiat dosare DNA și, potrivit declarațiilor unui oficial al serviciului, a tratat sistemul judiciar ca pe un „câmp tactic” în care să opereze.

Recentele dezvăluiri ale fostului ofițer SRI Daniel Dragomir în fața comisiei de control a serviciului din Parlament despre acțiunile ofițerilor de informații în acest domeniu au șocat țara. Dar Bruxelles-ul a tratat și această știre cu totală tăcere.

Pentru susținătorii doamnei Kovesi, rezultatele sale îi justifică metodele. Câtă vreme bilanțurile de inculpați și condamnați sunt în creștere, totul este permis. Doamna Kovesi a fost înregistrată în iunie de colegii săi în timp ce îi critica pentru că n-au avut rezultatele așteptate în instrumentarea unui caz contra prim-ministrului. Cu toate acestea, Buxelles-ul a continuat să închidă ochii la toate abuzurile contra aquis-ului comunitar, contra principiilor de drept ce decurg din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Cartei UE – totul în schimbul unor cifre bune la producția de infractori a României. Logica de business a creșterii rezultatelor în lupta contra corupției a condus-o pe doamna Kovesi spre o tot mai adâncă violare a drepturilor omului. Cum nevoia de rezultate în creștere era mare, presiunea de a livra cât mai multe produse – adică persoane inculpate – a crescut.

Situația doamnei Kovesi amintește de soarta Enron, „cea mai inovativă companie americană” pentru șase ani la rând, până când compania a făcut implozie sub presiunea fraudei interne. Ca și în cazul Enron, bilanțurile DNA sunt susținute de statistici penale plănuite sistematic și creativ. Dar spre deosebire de Enron, figura doameni Kovesi nu este făcută doar din cifre, ci și din pietre de mornânt pe miile de vieți distruse. Bruxelles-ul este complice la toate acestea. Politicienii UE vor suporta, probabil, consecințele comportamentului lor dacă nu încep s-o oprească pe doamna Kovesi.