S-a votat! Măsuri DRASTICE împotriva TERORIŞTILOR. Ce au de gând să le facă francezii celor care ATENTEAZĂ la siguranţa naţională

Deputaţii francezi au votat marţi seara - cu o mică majoritate - un articol controversat privind înscrierea ridicării cetăţeniei în Constituţie pentru autorii crimelor şi delictelor teroriste, anunţată după atentatele soldate cu 130 de morţi în 13 noiembrie 2015 la Paris, informează AFP.

După ce au votat cu mâinile ridicate un amendament al guvernului care rescrie articolul fără a se referi la dubla cetăţenie, deputaţii au adoptat articolul doi al proiectului de lege constituţională cu o mică majoritate de 162 de voturi împotriva a 148. 

Potrivit amendamentului, 'o persoană poate fi decăzută din cetăţenia franceză sau din drepturile ataşate acesteia dacă este condamnată pentru o crimă sau un delict constituind o atingere gravă vieţii naţiunii'. 

Deputaţii se vor pronunţa miercuri asupra ansamblului revizuirii constituţionale care cuprinde şi înscrierea regimului stării de urgenţă în legea fundamentală. 

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

Primul ministru Manuel Valls a declarat marţi seara că aşteaptă 'cu încredere' votul Adunării naţionale miercuri. 

Revizuirea constituţională necesită nu numai un vot similar al Adunării şi Senatului, ci şi o majoritate de trei cincimi a parlamentarilor reuniţi în Congres. 

Dacă revizuirea constituţională este adoptată de Congres, un proiect de lege va preciza aplicarea decăderii din drepturi. Potrivit guvernului, ridicarea cetăţeniei va deveni o 'pedeapsă complementară pronunţată de un judecător judiciar'. Ea va putea fi pronunţată pentru 'crime împotriva intereselor fundamentale ale naţiunii' sau crime teroriste, precum şi pentru delicte de terorism dacă sunt pedepsite cu cel puţin 10 ani de închisoare. 

În afară de ridicarea cetăţeniei, judecătorul va putea pronunţa o pedeapsă de ridicare a 'drepturilor ataşate cetăţeniei' (drepturi civile sau civice precum dreptul de a vota, dreptul de a fi ales, dreptul de a exercita o funcţie publică...). 

Nici Constituţia, nici proiectul de lege a aplicării nu vor face referinţă la dubla cetăţenie, făcând deci în teorie posibilă decăderea din drepturi a unui francez care nu are altă cetăţenie. Guvernul s-a angajat pur şi simplu să ratifice convenţia ONU din 1961 asupra 'reducerii cazurilor de apatrizi'. Acest text autorizează totuşi statul să practice declararea de apatrid în cazuri restrânse, în special pentru 'un individ care a avut un comportament de natură să aducă un prejudiciu grav intereselor esenţiale ale statului'. 

Problema decăderii din drepturi prevăzută iniţial exclusiv pentru cetăţenii cu dublă cetăţenie a provocat polemică, unii critici denunţând o măsură care creează mai multe categorii de cetăţeni francezi