Artistul de Curte al dictatorilor a murit ieri, la 76 de ani, la Spitalul „Sfânta Maria“ din Bucureşti, răpus de cancer cu multiple metastaze.

Pictorul Sabin Bălaşa a murit, ieri după-amiază, la Spitalul „Sf. Maria“ din Bucureşti, în urma unui stop cardio-respirator. El era internat în acest spital de aproximativ trei săptămâni, deoarece suferea de cancer generalizat şi era paralizat. „Pacientul a ajuns la noi în fază terminală. Ieri, nu a mai putut fi resuscitat, întrucât organsimul său era foarte slăbit“, ne-a declarat chirurgul Cătălin Pivniceru, purtător de cuvânt la Spitalul „Sf. Maria“.

Sabin Bălaşa suferea de cancer de plămâni, boală care se răspândise şi la celelalte organe. „Pictorul avea metastaze în tot corpul, inclusiv în măduva spinării, şi nu se mai putea mişca deoarece avea picioarele paralizate“, a precizat chirurgul generalist Cătălin Pivniceru.

În urmă cu o lună, Sabin Bălaşa fusese operat la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Constanţa. El avea o tumoare intercostală de 30 de centimetri, pe care medicii constănţeni au reuşit să o scoată, fără să-i pună în pericol viaţa. Artistul a ajuns la Spitalul Judeţean din Constanţa după ce a fost consultat de mai mulţi specialişti din Bucureşti, din China şi din Franţa, care au refuzat să efectueze intervenţia deoarece era prea riscantă. Tot în februarie, pictorul primise îngrijiri şi la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, unde fusese internat într-o rezervă privată.

Adorator al lui Ceauşescu

Însuşi Bălaşa a explicat de multe ori în ce a constat slujirea familiei Ceauşescu: i s-au comandat portrete ale celor doi, pe care le-a făcut fiindcă a fost plătit pentru ele. Se ştie că comuniştii aveau bani şi nu se zgârceau deloc când era vorba de cultul personalităţii.

În anii comunismului, Sabin Bălaşa a devenit foarte cunoscut prin portretele în care îi idolatriza pe Nicolae şi, mai ales, pe Elena Ceauşescu, „lucrări“ care i-au adus sume frumuşele de bani. Nici după Revoluţie însă, el devenind cunoscut în acest mod, nu i-a mers foarte rău.

Conducerea ASE a plătit 320.000 de euro pentru un perete pictat într-o sală de lectură a bibliotecii (57,5 metri pătraţi de pictură murală), bazându-se exclusiv pe oferta pictorului, care iniţial fusese de un milion de euro. Prin comparaţie, cel mai scump tablou, vândut la Alis în 2003, este „Fata în iarbă“ de Nicolae Grigorescu, la preţul de 59.900 de euro. Şi cei de la Iaşi „au muşcat“: la Universitatea „Al.I. Cuza“ din oraş Sabin Bălaşa a câştigat, în 2002, 200.000 de dolari (128.250 de euro) pentru o pictură murală în Aula „Mihai Eminescu“ (276 de metri pă- traţi). La Iaşi, „maestrul“ începuse negocierea de la suma de 800.000 de dolari (513.000 de euro), iar rectorul Dumitru Oprea a fost încântat că Bălaşa a cedat trei sferturi din ceea ce considerau ei a fi preţul.

5.000 de euro, cea mai ieftină lucrare

Curatorii serioşi însă nu au luat în serios aceste sume: „Nu cred că Sabin Bălaşa îşi vinde lucrările cu mai mult de 5.000 de euro“, declara mai de mult Matei Câlţia, galerist la Posibilă şi fiul marelui artist plastic Ştefan Câlţia.

Cruda realitate l-a contrazis, însă, pe de altfel bine intenţionatul Matei Câlţia: la data de 14 august a anului trecut, pictura „Tinereţe“ de Sabin Bălaşa (ulei pe pânză) a fost adjudecată, la licitaţia Casei Monavissa, cu suma de 45.000 de lei (peste 12.000 de euro), cel mai mare preţ al zilei. Tabloul avusese un preţ de pornire de 13.000 de lei (3.500 de euro). Dacă ne gândim la toate sumele virate de-a lungul timpului de Ceauşeşti, Columbeni şi alţi potentaţi ai zilelor, ne dăm seama că valoarea averii lăsate de Bălaşa e destul de frumuşică.

În ultima vreme, Sabin Bălaşa a devenit foarte cunoscut şi ca naşul Monicăi Columbeanu, mai precis cel care „i-a năşit“ botezul acesteia în religia ortodoxă, necesar pentru a-şi putea pune pirostriile cu Irinel. Monica Columbeanu şi-a exprimat durerea la aflarea veştii: „Ne pare rău că nu am reuşit să-l vizităm la spital. Ne consolăm cu gândul că ni se poate întâmpla oricui. Cel mai probabil, vom fi prezenţi la înmormântare“.

Pictorul i-a dat lecţii de desen şi Annei Lesko, fosta iubită a lui Irinel Columbeanu.

CARTE DE VIZITĂ

Era cel mai cunoscut pictor în viaţă

Sabin Bălăşa s-a născut pe 17 iunie 1932 în localitatea Dobriceni, Olt. Face studii la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, pe care le completează cu studii în Sienna şi Perugia - Italia. Pe lângă portretele propagandistice, principala lui operă constă în cele 21 de picturi murale care se găsesc în Universitatea „Al.I. Cuza“, Iaşi, care se întind pe o suprafaţă de 276 de metri pătraţi. A realizat 12 filme de „picturi animate“.

A scris şi două romane, publicate în 1996 şi 2002, „Deşertul albastru“ şi „Exodul spre lumină“. A avut expoziţii la Roma, Stockholm, Moscova, Bucureşti, Cluj, Iaşi. A luat diferite premii şi distincţii în România, Italia şi Statele Unite: „Medalia de Aur“ a „European Painting Competition“, Pescara, Italia, 1965; „Pelicanul de Argint“ al Festivalului Internaţional de film animat, Mamaia, România, 1966; „Medalia de Aur“, Salsomaggiore, Italia, 1980; titlul „Accademico delle Nazioni“, Salsomaggiore, Italia, 1983; „Cavalier of the Arts“, Accademia Bedriacense, Calvarone, Italia, 1985; „Palmierul de aur“, Academia Europa, Italia, 1986; Medalia de bronz „Albert Einstein“ a Fundaţiei Academice Internaţionale, SUA, 1989.

AVERE DISPUTATĂ

„Luptă“ între soţie şi fii

În ultima vreme, băieţii au trecut la afirmaţii foarte grave la adresa fostei soţii a pictorului, Melania Iordăchescu, acuzând-o că a ştiut despre tragedie din 2006, dar nu a spus nimănui nimic. Ea nu l-a vizitat niciodată cât pictorul a fost internat. Matei Bălaşa, fiul pictorului decedat, a declarat pentru EVZ că nu cunoaşte încă detaliile organizatorice ale înmormântării. Este foarte probabil că înhumarea va avea loc la Iaşi, oraş de care tatăl său era foarte legat sufleteşte şi unde şi-a dorit să fie înmormântat. Luni, Consiliul Local Iaşi a aprobat un loc de veci pentru pictor în Cimitirul „Eternitatea“, la solicitarea copiilor săi. La fel de probabil este că înhumarea va avea loc sâmbătă, ţinând cont că, după tradiţia ortodoxă, vinerea nu se fac înmormântări.

Cei doi băieţi ai pictorului au fost alături de tatăl lor până în ultima clipă. Avocata Paula Iacob, o mare prietenă a celui dispărut, a declarat pentru EVZ: „Sabin Bălaşa a avut o putere absolut specială, n-a vorbit despre starea lui niciodată, pentru că a trăit până în ultima clipă cu dorinţa să lucreze în continuare. Avea planuri mari; discutasem cu el să organizăm o expoziţie UNESCO în mai multe ţări. Era atât de legat de viaţă şi de artă, încât este aproape de necrezut că, de mâine, Sabin Bălaşa nu va mai fi printre noi. Este o mare pierdere atât pentru cultura şi arta noastră, cât şi pentru cea universală. Consider că viaţa lui a fost mult prea scurtă şi nu trebuie să uităm acest mare talent românesc“. În ce priveşte „bătălia“ aflată în curs pentru averea pictorului, Paula Iacob ne-a declarat: „Moartea lui va duce la o încrâncenare a luptei“, pentru că procesul de partaj va continua între Melania Bălaşa şi băieţii pictorului.