UE acordă Serbiei statutul de candidat

UE acordă Serbiei statutul de candidat

Statele UE au decis să acorde Serbiei "statutul de candidat" la aderarea la UE, arată un proiect de declaraţie comună al şefilor de stat şi al guvernelor celor 27 de state reunite în această seară la Bruxelles.

UPDATE "Consiliul European a acordat statutul de candidat Serbiei", se spune în textul redactat la începutul acestei seri, ceea ce înseamnă că un acord a fost atins în unanimitate de către statele membre UE. România şi Serbia au semnat azi, la Bruxelles, un protocol privind statutul minorităţilor din cele două ţări, după ce partea română solicitase, în reuniunea de marţi a Consiliului Afaceri Generale (CAG), parafarea cât mai rapidă a unui astfel de document, informează Agerpres. Potrivit unor surse europene, documentul a fost semnat de ambasadorul României la Uniunea Europeană, Mihnea Motoc, şi de ambasadorul Serbiei la UE, Roksanda Nincic. Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a precizat, aseară, într-o emisiune la B1TV, că protocolul va preciza o temă extrem de importantă: dreptul oricărei minorităţi, inclusiv cea română, de a se autodefini ca atare. "Sârbii vor fi obligaţi, sub monitorizarea noastră şi a Comisiei Europene - că aici este «deal-ul», nu este numai o chestiune bilaterală, devine o problemă multilaterală pentru Serbia, sub monitorizarea noastră şi a Comisiei - să recunoască autorecunoaşterea pe care românii şi-o acordă, spunând «noi suntem minoritatea română», a explicat Diaconescu.

"Odată ce se autodefinesc a fi români, toate celelalte acorduri şi convenţii la care Serbia este parte, privind identitatea etnică, lingvistică, religioasă, dreptul de a avea biserici, de a avea şcoli cu predare în limba română, se aplică automat. În acest moment, cei care se consideră a fi români şi afirmă acest lucru nu au absolut nimic", spunea şeful diplomaţiei române. Protocolul bilateral între România şi Serbia privind drepturile minorităţilor - document de a cărui semnare depinde poziţia Bucureştiului privind candidatura Serbiei la aderarea la Uniunea Europeană - era ieri în curs de negociere şi redactare, au declarat - pentru EVZ - surse diplomatice. România a blocat marţi, la Bruxelles, luarea unei decizii privind acordarea statutului oficial de candidat Serbiei şi o poate face din nou, azi şi mâine, la Consiliul European.

O frază-cheie

Potrivit surselor EVZ, negocierile privind protocolul bilateral, care este un text tehnic, s-au centrat asupra unei fraze-cheie: "Belgradul îi recunoaşte ca români pe etnicii din estul Serbiei, indiferent dacă aceştia se numesc ori sunt denumiţi români sau vlahi". Românii din estul Serbiei sunt cunoscuţi de autorităţile de la Belgrad sub denumirea de "vlahi", care, de fapt, este echivalent cu etnonimul "rumân" sau "român".

România a mai prezentat, marţi, la Consiliul Afaceri Generale, o declaraţie prin care a subliniat necesitatea implicării Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale - în monitorizarea eforturilor Serbiei pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor, în conformitate cu standardele UE. "Un pas care nu era necesar"

Corespondentul ziarului sârb "Politika" la Bucureşti, Milan Petrovici, ne-a declarat că poziţia României la Bruxelles a fost"o surpriză neplăcută pentru Europa, un pas care nu era necesar".

Potrivit lui Petrovici, preşedintele Traian Băsescu a promis la Belgrad, în noiembrie 2011, că nu va condiţiona sprijinul pentru aderarea Serbiei la UE de problema drepturilor mi­no­rităţilor. "Con­diţionarea, şantajul nu îşi au loc în relaţiile dintre România şi Serbia", a mai spus Petrovici.

"Îl asigur şi personal pe domnul preşedinte Tadici că România va susţine şi în con­tinuare, fără rezerve, avansul Serbiei către integrarea în Uniunea Europeană", declara Traian Băsescu, la Belgrad, după ce precizase însă anterior că vlahii "care se revendică a fi de origine română trebuie să aibă drepturile de a-şi menţine limba şi cultura respectate". "Mă aştept să primim data pentru începerea negocierilor de aderare în viitorul apropiat.“ BORIS TADICI, preşedintele Serbiei MINORITATE PRINTRE NAŢIONALIŞTI

Ameninţări acasă şi la uşa bisericilor româneşti Andrei Udişteanu Când este întrebat "Ce drepturi le sunt încălcate românilor din Timoc?" - Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţiei de cultură româno-valahă Ariadnae Filum, răspunde scurt: "Toate!".

Adaugă că în Serbia e de mult timp "o atmosferă negativă". "Toate drepturile ni se încalcă. N-avem voie să avem canale media în română, biserică în română, nimic. Sunt două biserici în limba română, atât", spune reprezentantul românilor din Valea Timocului.

Atmosfera e una tensionată zilele acestea în Serbia. Dar tensiunea, lasă Zavişa Jurj să se înţeleagă, e una alimentată de ani de zile. "Marş afară din Serbia!"

Unul dintre primele abuzuri s-a înregistrat după ce părintele Boian Alexandrovici a construit, în 2003, biserica din Malainiţa, prima din istoria recentă unde se slujeşte în română. "S-au dus imediat după construcţie să o dărâme", spune Zavişa Jurj.

Apoi, la sediul asociaţiilor româneşti au fost sparte geamuri şi lăsate mesaje ca "Marş afară din Serbia!". Un alt incident a fost semnalat, în urmă cu câţiva ani, după ce comunitatea de români din Timoc a organizat un pelerinaj la o biserică românească, la intrarea căreia enoriaşii au fost aştep­taţi de un grup de naţionalişti.

"Eu cred că atunci s-a încercat un conflict. Că au venit nişte bosniaci, de fapt, care au experinţă în conflicte. Şi i-au zis unui bunic: «Dacă vreţi slujbă, treceţi Dunărea şi acolo puteţi». Noi am fost 50, ei erau şapte-opt. Şi era cu noi un băiat, pe care am văzut la un moment dat cum îl ţineau câţiva de mâini! Ar fi fost foarte rău să-şi fi pierdut răbdarea...", spune Zavişa Jurj.

VIZITĂ. Zavișa Jurj, ieri, în redacția EVZ FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Un glonţ în uşă Un alt incident a avut loc în decembrie: clopotarul bisericii româneşti din Şpicova "s-a pomenit cu un glonţ în uşă". "Sunt sate care trăiesc cu asta ca şi cum ar fi ceva obişnuit. În Şpicova la noi, în sud, de exemplu, acum ceva vreme a fost văzut un jeep. Cineva a ieşit din jeep şi i-a zis soţiei clopotarului: «Ca să n-aveţi probleme, nu mai aveţi nimica cu clopotul ăsta». Sunt depuse plângeri, dar tot nu ştim nimica", povesteşte Zavişa Jurj.

Iar în această iarnă, românii din Timoc au remarcat că lucrătorii sârbi responsabili cu deszăpezirea i-au cam o­co­lit sau le-au sugerat unor apro­piaţi să se "potolească": "Li s-a zis: «Tu eşti cu românii? E ultima dată când îţi curăţăm zăpada»", susţine reprezentantul românilor din Timoc.

"Toate drepturile ni se încalcă. N-avem voie să avem canale media în română, biserică, nimic." ZAVIŞA JURJ, reprezentant al românilor din Timoc

RESPECT  

Reprezentanţii comunităţilor româneşti vor învăţământ, presă şi slujbe religioase în limba maternă

Simona Mătieş

Românii din Serbia trec printr-o "criză de identitate" şi nu se bucură de "drepturile elementare" de care alte minorităţi naţionale beneficiază, spunea, ieri, la Bucureşti, protopopul de Dacia Ripensis, Boian Alexandrovici. "Problema este că în Valea Timocului există o criză de identitate la români: unii se declară sârbi, alţii vlahi, iar alţii români. Unii se declară vlahi, dar spun că vlahii şi românii sunt acelaşi lucru. Avem numai două bisericuţe mici şi câteva troiţe. Nu avem nicio oră de limba română în şcoli şi nici mass-media", a spus părintele.

Conform recensământului din 2002, în Serbia trăiesc 34.576 români, din care 30.419 în Voivodina şi 4.157 în Serbia propriu-zisă, precum şi 40.054 de "vlahi". Nu au fost luaţi în considerare cei plecaţi la muncă în străinătate, adică 50.000 de români voivodineni şi 250.000 de români timoceni.

Drepturi egale

Românii din ţara vecină cer recunoaşterea existenţei unei singure minorităţi naţionale române în Serbia, prin încetarea sprijinirii, de către autorităţile sârbe, a aşa-zisei minorităţi naţionale "vlahe"; retrocedarea proprietăţilor laice, naţionalizate de regimul comunist iugoslav; recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române ca tradiţională şi acceptarea ei şi în Timoc; garantarea reprezentării minorităţii naţionale române în Parlamentul sârb; facilitarea introducerii limbii române ca limbă oficială în administraţia locală şi în inscripţionarea localităţilor (scăderea pragului minim de la 25% la 20%, pentru minorităţile din localităţile respective); reprezentarea corespunzătoare a etnicilor români în poliţie, justiţie şi administraţia vamală.

Românii se plâng că doar în Voivodina există învăţământ public în limba română, nu şi în Timoc, iar învăţământ privat nu au deloc. 250.000 de români/vlahi trăiesc în prezent în Valea Timocului, potrivit estimărilor neoficiale ale organizaţiilor româneşti din regiune Citiți și:

  • România a bătut cu pumnul în masă la Bruxelles. Serbia, apărată de Germania
  • “Nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români”
  • Românii din Timoc: oficial sunt peste 2.300 de oameni fără școli în limba română
  • Viorel Badea: Așteptăm un semnal din partea partenerilor sârbi cu privire la situația românilor timoceni
  • Boris Tadici, despre vlahii de pe Valea Timocului: îi înţelegem pe prietenii români

Ne puteți urmări și pe Google News