Această tendinţă a născut îngrijorarea dacă nu cumva generaţiile mai tinere nu "merg prea departe, chiar dacă bunicii sunt de acord cu această mişcare sau sunt prea infirmi să o observe", se întreabă publicaţia americană.

Ziariştii de la "The New York Times" au fost în casa a doi pensionari din Zaragoza, Dolores Fernandez Mora, de 76 de ani, şi a soţului acesteia, Mariano Blesa Julve, în vârstă de 75 de ani, care şi-au imaginat în trecut că, la pensie, vor avea şi ei un oarecare confort, casa achitată şi o pensie solidă de circa 1.645 de euro pe lună, bani cu care poate că vor şi călători.

În realitate, însă, ei sunt nevoiţi să o susţină pe fiica lor şomeră, în vârstă de 48 de ani, precum şi pe cei doi fii ai acesteia, adulţi şi ei deja, dar care nu au un loc de muncă. Toţi cinci locuiesc în micuţa casă cu două camere din nordul Spaniei. Deoarece bătrânii au preluat datoriile fiicei lor, de-abia le ajung banii pentru mâncare.

Pe măsură ce efectele recesiunii s-au făcut simţite în Spania, din ce în ce mai multe familii, împovărate de cerdite pe care nu le pot plăti, aleargă la rudele lor mai în vârstă şi caută susţinerea lor.

Pensiile nu au fost tăiate, doar îngheţate

Ultimele măsuri de austeritate luate de autorităţile de la Madrid au reuşit prea puţin să restabilească încrederea investitorilor. Cele mai recente statistici privind rata şomajului arată că 25% din populaţia Spaniei nu are un loc de muncă.

Iar pensiile pentru vârstnici sunt printre puţinele beneficii care nu au fost diminuate, acestea fiind doar îngheţate anul trecut. Spaniolii sunt cunoscuţi ca având legături familiale puternice şi mulţi bunici sunt chiar dornici să-şi ajute urmaşii, nedorind să recunoască în faţa străinilor ce se întâmplă în realitate, spun experţii citaţi de "The New York Times". Aşa au ajuns unii pensionari să întreţină trei generaţii, pe care le găzduiesc în case mult prea aglomerate, unde tensiunile care apar le fac tuturor viaţa mizerabilă.

"Criza din Spania îi afectează pe bătrâni într-un mod aparte", spune preotul Angel Garcia, care conduce un grup nonprofit pentru ajutorarea copiilor şi bătrânilor. "Mulţi bunici vor să dea tot ce pot şi fac acest lucru. Dar, din nefericire, ceea ce se întâmplă este ca tânăra generaţie să jefuiască generaţia în vârstă. Ei le iau tot ce au", explică acesta.

Pensionarii, motivul pentru care spaniolii nu ies în stradă

Un studiu realizat anul acesta de Simple Logica, partenerul Gallup în Spania, a arătat o creştere bruscă a numărului bătrânilor care îşi întreţin membrii familiei. Într-un studiu telefonic realizat în februarie 2010, 15% dintre adulţii de 65 de ani şi peste au afirmat că susţin cel puţin o rudă mai tânără. În sondajul realizat în februarie 2012, ponderea acestora crescuse la 40%.

Informaţiile centralizate de asociaţia azilelor de bătrâni private inforesidencias.com a arătat că, în 2009, 76% dintre casele de bătrâni membre aveau locuri libere. Anul trecut, 98% aveau locuri vacante.

Aceste cifre indică starea de disperare a populaţiei din Spania, care se confruntă cu cea mai mare rată a şomajului din zona euro, spun experţii. potrivit unor date recente ale guvernului de la Madrid, în una din zece gospodării nu există niciun adult care să lucreze.

Unii specialişti sunt de părere că pensionarii care îşi împart pensiile şi economiile cu tinerii sunt "eroii tăcuţi" ai crizei economice, fără de care Spania s-ar fi confruntat cu tulburări sociale mult mai mari. "De ce nu se află multă lume în străzi protestând, cerând de mâncare?" , se întreabă Gustavo Garcia, directorul Casa Amparo, azilul de bătrâni municipal din Zaragoza. "Răspunsul sunt bătrânii", spune el.