S-a descoperit cine a dat-o pe Anne Frank pe mâna naziștilor

Notarul evreu Arnold van den Bergh ar fi cel care a dat-o pe mâna naziștilor pe fetița Anne Frank care stat doi ani într-o ascunzătoare din Amsterdam.

La această concluzie a ajuns, după șase ani de cercetări, o echipă de investigatori din care a făcut parte fostul agent FBI american Vincent Pankoke, alături de circa 20 de istorici, criminalişti şi specialişti în baze de date.

Anne Frank a fost descoperită de Gestapo pe 4 august 1944, după doi ani petrecuţi în ascunzătoare.

La mai bine de 75 de ani după ce naziştii au luat cu asalt ascunzătoarea din Amsterdam, cercetătorii au concluzionat că Van den Bergh a fost „foarte probabil„ cel care a trădat familia Frank pentru a-şi salva propria familie, a declarat Pieter van Twisk, membru al echipei de cercetare, pentru cotidianul olandez NRC.

Locul din România în care se trăiește cel mai bine. Orașul din care toți vor să plece

Horoscopul lui Dom’ Profesor,  22 noiembrie 2024. Alte obiecte anacronice      

Miep Gies, una dintre cei care au ajutat familia Frank să supraviețuiască în ascunzătore, a păstrat în siguranţă jurnalul Annei Frank până când a fost publicat de tatăl acesteia, Otto, în 1947, la doi ani după ce ea a murit în lagărul de la Bergen Belsen, la vârsta de 15 ani.

Anne primise, pe 12 iunie 1942, cu ocazia aniversării vârstei de 13 ani, un jurnal cu carouri alb-roșii, cu cheie. În el, făcea confidențe unei prietene imaginare, Kitty, pe teme de religie, dragoste și sexualitate.

Jurnalul a fost tradus în 60 de limbi.

Încercarea de a identifica trădătorul nu a avut ca scop urmărirea penală, ci rezolvarea unuia dintre cele mai importante mistere din Ţările de Jos din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe baza tehnicilor de cercetare Big Data, a fost întocmită o dată de baze cu liste de colaboratori nazişti, informatori, documente istorice, dosare ale poliţiei şi cercetări anterioare în vederea descoperirii unor noi piste.

Zeci de scenarii şi locaţii ale suspecţilor au fost vizualizate pe o hartă pentru identificarea unui trădător, pe baza cunoştinţelor despre ascunzătoare, a motivului şi a oportunităţii.

Zeci de suspecţi au fost numiţi în ultimele decenii, însă până acum nu au mai fost utilizate asemenea tehnici moderne de investigare pentru identificarea unui suspect.