Ambele sunt cauzate de virusuri, dar fiecare are propria strategie de a-ţi ataca sistemul imunitar. Spre deosebire de banala răceală, provocată de peste 200 de agenţi patogeni, gripa se declanşează mai greu şi are efect cu bătaie lungă.

Febra este unul dintre principalele semne ale gripei, mai ales atunci când persistă câteva zile la rând. Extrem de eficiente sunt pastile precum Ibuprofen, Aspirină sau fiolele de Algocalmin, dar şi tradiţionalele împachetări cu comprese reci, menite să echilibreze temperatura corpului. Dacă simptomele se limitează la nivelul nasului, e cu siguranţă vorba despre o răceală. Secreţiile nazale abundente, de culoare verde-gălbui sunt semnul unui guturai inofensiv, uşor de tratat cu ajutorul ceaiurilor din plante şi al odihnei la pat. Atunci când însă bolnavul îşi "trage nasul" mai mult de 10-14 zile, ar putea fi vorba de o sinuzită, unde se impune tratamentul cu antibiotice. Te doare tot corpul şi te simţi ca şi cum ai fi fost lovit ca un camion? Vestea bună este că nu eşti gripat, dar ai nevoie de câteva zile de repaus total. Suplimentar, sunt indicate substanţele antiinflamatorii, cu măsură însă, pentru a nu deranja fluora intestinală, mult mai sensibilă în această perioadă. Gripa e cunoscută pentru repeziciunea şi brutalitatea cu care acţionează. Oameni aparent sănătoşi tun cad la pat şi, în câteva ore, experimentează episoade scurte, dar violente de febră, vomă, greaţă şi frisoane. Cu tratamentul adecvat, pacienţii se pun pe picioare într-un interval scurt, între 3 şi 5 zile. Pierderea apetitului şi somnolenţa sunt alţi doi indicatori ai temutei gripe. La debutul bolii, pacienţii se simt secătuiţi, tot ce-şi doresc este să doarmă neîntrerupt şi nici măcar cei mai gurmanzi dintre ei nu au poftă de mâncare. E o stare perfect normală, spun medicii, dar trebuie cel puţin să consume lichide, pentru a preveni deshidratarea.