“Revoltele care continuă în America pentru a doua săptămână consecutiv aruncă în aer spațiul informațional, trecând pe plan secund chiar și subiectul fără nicio concurență al pandemiei. Acest subiect „se încinge” cu fiecare zi care trece.

Mai contează dacă va fi introdusă starea de asediu în New York și în alte 40 de orașe din SUA, când în amenințătoarele filipice ale lui Donald Trump acesta spune despre guvernatorii lipsiți de voință că sunt „o grămadă de ratați” și amenință că va folosi armata americană pentru a înăbuși revoltele?

Cu alte cuvinte, armata să fie folosită acum nu la capătul pământului, ca să lupte împotriva „terorismului internațional”, ci chiar împotriva americanilor, pentru suprimarea „terorismului intern” (termenul folosit de președintele american).

În plină pandemie la noi umblau zvonuri și se răspândeau fake news referitoare la o posibilă dizlocare de trupe în Moscova, zvonuri cărora primarul capitalei, Serghei Sobianin, le-a pus capăt la timp. Și iată ce curs au luat pe neașteptate lucrurile – armata nu este la Moscova, ci în suburbiile Washingtonului!

Pe Donald Trump îl înfurie faptul că America, pe care el a promis că o va face din nou măreață, a ajuns, după cum s-a exprimat el, de batjocură în ochii lumii întregi. Atâția ani s-a luptat împotriva „Al-Queda” (organizație interzisă pe teritoriul Federației Ruse) și a proiectului islamist global – și, iată, se pare că le-a scăpat cum au luat proporții proprii teroriști, ieșiți în stradă!

Imaginile care apar la buletinele de știri de la TV, prezentând mulțimile înfuriate, imagini cu care ne începem fiecare zi de după asasinarea afro-americanului George Floyd care înainte de a muri a reușit să horcăie „Nu pot să respir”, provoacă senzația de déjà vu: așa ceva sau ceva asemănător noi am mai văzut deja în America, și nu doar o dată.

Este pur și simplu frapantă asemănarea exterioară a acestei povești cu evenimentele din 2014-2016, când președintele SUA, pentru prima dată în istoria țării, era afro-americanul Barack Obama. La sfârșitul lui 2014, revoltele rasiale au cuprins orășelul Ferguson (statul Missouri). Acest lucru s-a petrecut după ce curtea cu jurați l-a declarat pe ofițerul de poliție Darren Wilson nevinovat de moartea adolescentului de culoare Michael Brown, pe care îl împușcase.

După o pauză de cinci luni America a trecut prin noi turbulențe, generate de probleme nerezolvate din relațiile dintre organele de drept și reprezentanții comunității afro-americane. Un conflict similar, însă deja de o amploare mult mai mare, s-a petrecut la Baltimore, cel mai mare oraș din statul Maryland, situat la 60 km de Washington.

Moartea, ca urmare a reținerii de către poliție, a afro-americanului de 25 de ani Freddie Gray, a provocat proteste de masă care s-au transformat rapid în ciocniri înverșunate cu organele de drept, incendieri și jafuri. Moartea lui Freddie Gray a demonstrat faptul că din povestea cu Darren Wilson nu au fost trase învățăminte: mecanismul conflictului rămăsese neschimbat.

A devenit evident faptul că pe harta Americii pot apărea în orice moment multe focare noi de instabilitate. Este doar o chestiune de timp când își vor face apariția.Iată că după încă un an și ceva, în iulie 2016, America a fost cuprinsă de un nou val de revolte rasiale, care a cuprins Texasul, Minnesota și Louisiana. Protestele au izbucnit după asasinarea a doi americani de culoare, Filando Castil și Alton Sterling, împușcați după conflicte cu polițiști. Revoltele au ajuns până la New York și Chicago.

Atunci, în 2016, și-a anunțat cu toată puterea existența mișcarea „Viețile negrilor sunt importante”, care dă tonul și la protestele de astăzi. Mama unuia dintre morți, Valerie Castil, a făcut apel la protestatari să nu depășească cadrul demonstrațiilor pașnice. Și, fiindcă veni vorba, încă de pe atunci a fost marcată linia de ruptură dintre guvernare și protestatari, care au tras din vechiul conflict dintre organele de drept și reprezentanții comunității afro-americane concluzii contradictorii.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE