Moscova vrea să participe la proiectul militar american în curs de implementare. Analiştii nu exclud o astfel de ipoteză ca parte a unui acord politic final dintre cele două părţi.

Rusia îşi rezervă dreptul de a se retrage din Tratatul privind reducerea armelor strategice (START-2) dacă Statele Unite vor instala elementele scutului de apărare antirachetă în Europa de Est, a avertizat ieri un oficial de rang înalt de la Moscova.

"Dezvoltarea cantitativă şi calitativă a sistemului de apărare antirachetă al SUA va pune în pericol la un moment dat potenţialul nuclear strategic al Federaţiei Ruse", a declarat adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov. El a subliniat, de asemenea, că Rusia este dezamăgită de refuzul Washingtonului de a oferi garanţii legale legate de faptul că scutul implementat în Europa nu este îndreptat împotriva Rusiei.

Moscova a criticat decizia Bucureştiului şi a Washingtonului de a desfăşura elemente de interceptare în România, argumentând că scutul va avea o rază de acţiune care se suprapune şi cu o parte din teritoriul rus.

Moscova presează

Declaraţiile oficialului rus vin la două zile după scrisoarea trimisă de liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, şefilor statelor membre NATO, în care acesta atrăgea atenţia că scutul antirachetă din Europa nu poate fi eficient şi viabil fără participarea Rusiei. "Un sistem antirachetă în Europa nu poate fi cu adevărat eficient şi viabil decât dacă Rusia participă de la egal la egal", a subliniat Medvedev. Astfel, va exista şi garanţia că "scutul nu va fi îndreptat împotriva niciuneia dintre părţi", a adăugat preşedintele rus.

La summitul NATO de la Lisabona, din noiembrie anul trecut, delegaţia rusă a cerut ca Europa să fie divizată în două sectoare, dintre care unul să fie protejat de Rusia, iar celălalt de Alianţa Nord-Atlantică. Propunerea nu a stârnit însă interesul statelor occidentale, scrie agenţia AFP, preluată de Agerpres.

În condiţiile în care discuţia între Rusia şi SUA pe această temă trenează, şeful diplomaţiei ruse a presat recent Washingtonul, cerându-i să ajungă cu partea rusă la un acord politic privind scutul antirachetă înaintea summitului G8 de la Deauville, din Franţa, din 26-27 mai.

Un scenariu fezabil

O participare a Rusiei la sistemul american antirachetă este "posibilă şi necesară", a declarat pentru EVZ Ioan Donca, fost ambasador român la Moscova în perioada 2005-2007. "Declaraţiile recente ale ministrului rus de externe arată că negocierile merg în continuare, în ciuda diferitelor disensiuni, şi există speranţa unui acord politic final în viitorul apropiat", a adăugat acesta.

"Nu văd însă în scrisoarea liderului rus nimic surprinzător, este doar o exprimare mai fermă în cadrul unor negocieri fireşti între Rusia şi SUA. În spatele acestor mesaje, şi de o parte şi de alta, se ascunde însă dorinţa ambelor părţi de a se ajunge în final la o înţelegere", a mai explicat Ioan Donca.

"Trebuie să privim relaţiile dintre SUA şi Rusia la nivel global. Nu putem vorbi despre concesii sau despre impunerea unui punct de vedere în detrimentul altuia atunci când discutăm despre un posibil acord politic asupra sistemului de apărare antirachetă", a conchis Ioan Donca.

"În spatele acestor mesaje se ascunde dorinţa ambelor părţi de a se ajunge la o înţelegere.", IOAN DONCA, fost ambasador român la Moscova

VEZI ŞI:

• Rusia nu va accepta niciun compromis privind scutul antirachetă
• Gheorghe Rotaru, analist militar: Scutul antirachetă aduce mai multă securitate şi oportunităţi
• Tauscher: scutul antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei