Mariupol este un port industrial de la țărmul Mării Azov, în est, de o importanță strategico-economică vitală pentru Ucraina. Aici se află nucleul exportului de fier și cereale, unul dintre punctele cheie ale Bazinului Donețk 70% din întreaga producție de metal din estul Ucrainei).
Cronologia conflictului: 24 ianuarie 2015 – atac cu rachete asupra portului, trâmbe imense de foc, 30 de persoane ucise, moment decisiv în escaladarea războiului separatist din estul țării.

Odată cu izbucnirea războiului și cu capturarea de către separatiști a Donețkului, Mariupol a fost relativ izolat de pe liniile directe de alimentare pe uscat ale Kievului. Practic, reduta de care depinde siguranța portului este un sătuc din apropiere, Shyrokyne, din raionul Volnovakha, unde în 2015 s-au purtat lupte acerbe între trupele guvernamentale și rebelii separatiști. Un alt sat din apropiere de port, aflat însă sub ocupația separatiștilor și ținut „în frâu” doar printr-un anemic acord de încetare a focurilor, este Kominternovo. 

Kominternovo poate deveni rapid o rampă de invazie armată înspre Mariupol. 

Deocamdată, portul se află sub controlul Kievului, însă ceea ce se întâmplă acum în aria de imineță beligerantă a strâmtoarei Kerci, în ecuația strategică a Peninsulei Crimeea, ar putea schimba datele acestui echilibru fragil.

De ce este important pentru Moscova acest port?

1) Motivul neo-țarist. Mariupol se află pe axa istorică a teritoriului care în vremurile Imperiului Țarist era cunoscut sub denumirea de Ținutul Novaya Rus, compus din 8 regiuni care se află în componența teritorială a Ucrainei: Dnipropetrovsk, Donețk, Karviv, Harkov, Lugansk, Zaporijjea, Herson, Mikolaiiv și Odesa.

2) Motivul militar. Capitularea portului Mariupol ar însemna crearea unui tronson rapid spre Crimeea, prin regiunile sus-menționate, conectând peninsula anexată în 2014 cu orașul portuar rusesc Rostov-pe-Don. 

Tensiunile au început încă din luna aprilie, prin diverse „inspecții” în larg având ca țintă vase comerciale ucrainene care plecau din Mariupol și celălalt port de la Marea Azov, Berdiansk, din regiunea Zaporijjea. 

Prin aceste tatonări din ce în ce mai intense, autoritățile ruse urmăresc, în primul rând, să „ridice costurile economiei ucrainene”, crede John E. Herbst, directorul Centrului Eurasia din cadrul think tank-ului Atlantic Council. „Creșterea costurilor la transportul maritim va duce la creșterea prețurilor, care va însemna mai puține exporturi, deci încetinirea creșterii economice”.

De altfel, serviciile portuare din Mariupol și Berdiansk au raportat în ultimele luni, pe fondul tensiunilor din Marea Azov, o scădere semnificativă a capacității de export. Acest lucru este cauzat, de asemenea, și de un alt factor: construcția prea joasă a Podului Crimeei de către Rusia împiedică accesul prin strâmtoarea Kerci a unei anumite categorii de cargouri. 

Forţele navale ucrainene au anunţat duminică seară că Rusia a deschis focul asupra unui grup de nave ucrainene în Marea Neagră, în urma incidentului fiind răniţi şase marinari ucraineni. Navele, arestate de armata rusă, încercau să treacă prin strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Marea Azov, unde se afla destinaţia lor finală, portul Mariupol.

Incidentul armat a avut loc după ce trecerea convoiului ucrainean a fost blocată iniţial de un cargou rus plasat sub podul dintre Crimeea şi Rusia, peste strâmtoarea Kerci.

 

 

 

Te-ar putea interesa și: