Social
Rusia și Ungaria și-au dat mâna ca să distrugă România ca stat. Momentul de răscruce al țării noastre de la 1919
România pe hartă. Sursa foto: Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
În 1919, România a fost la un pas să dispară ca stat. Rusia bolșevică și Ungaria comunistă au plănuit o invazie comună pentru transformarea țării într-o republică sovietică.
România, prinsă între marile puteri după Primul Război Mondial
La finalul Primului Război Mondial, România se afla într-o poziție fragilă. După ce fusese obligată să accepte Pacea de la Buftea-București, în condiții umilitoare, reintrase în conflict de partea Antantei chiar înainte de semnarea armistițiului general.
Unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România, consfințită prin deciziile din 1918, nu era încă recunoscută oficial de marile puteri. Mai mult, statele nou apărute pe harta Europei contestau aceste hotărâri.
Ungaria, devenită independentă după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, nu renunțase la ideea unei „Ungarii Mari”, iar Rusia bolșevică nu accepta pierderea Basarabiei.
Ascensiunea lui Béla Kun și radicalizarea Ungariei
În martie 1919, guvernul democratic condus de Mihály Károlyi a fost răsturnat, iar la Budapesta a fost proclamată Republica Sovietică Ungară, sub conducerea lui Béla Kun, comunist originar din Transilvania.
Noul regim a lansat o ofensivă militară împotriva României în Crișana și Transilvania, încercând să recupereze teritoriile pierdute. Armata română a contraatacat și i-a respins pe unguri până la râul Tisa.
În paralel, Rusia bolșevică pregătea o intervenție în Basarabia. România se afla astfel sub amenințarea unei duble invazii, din est și din vest.
Pactul sovieto-ungar împotriva României
Istoricul Florin Constantiniu explică în lucrarea O istorie sinceră a poporului român că lideri ai Cominternului, precum Christian Rakovski, presau pentru o acțiune comună a Armatei Roșii sovietice și a celei ungare împotriva României.
Obiectivul era clar: Transilvania urma să revină Ungariei, iar restul teritoriului românesc să fie transformat într-o republică sovietică.
La Moscova și Kiev, planurile erau avansate, iar guvernul român a primit note ultimative prin care i se cerea să își retragă trupele din Basarabia și Bucovina.
Atitudinea ambiguă a Aliaților
La Paris, marile puteri occidentale aveau o poziție ambiguă. Președintele SUA, Woodrow Wilson, și premierul britanic, Lloyd George, criticau avansul armatei române până la Tisa. În schimb, mareșalul francez Ferdinand Foch considera necesară o ofensivă împotriva Ungariei bolșevice, pentru care România era aliatul cel mai potrivit.
Această lipsă de unitate între Aliați a creat o fereastră de oportunitate pentru planurile sovieto-ungare.
Bătălia pentru Basarabia: francezii și „albii” ruși schimbă soarta
Pe 27 mai 1919, câteva mii de soldați ruși au trecut Nistrul și au ocupat Tighina. A urmat ofensiva asupra trupelor române din Basarabia.
Însă sprijinul venit din partea armatei franceze a schimbat cursul evenimentelor. Contingente alcătuite din soldați algerieni, trimiși de Paris, au respins atacul bolșevic și au provocat pierderi grele.
Ulterior, ofensiva armatelor „albe”, conduse de generalul țarist Anton Denikin, a obligat Rusia bolșevică să își retragă trupele din Basarabia pentru a face față pericolului intern.
Contraofensiva României împotriva Ungariei bolșevice
După două luni, ofensiva ungară a început pe 20 iulie 1919, cu bombardamente de artilerie și superioritate numerică. Forțele române au rezistat, au primit întăriri și au lansat un contraatac decisiv.
Pe 30 iulie, trupele române au traversat Tisa, iar pe 4 august au intrat în Budapesta. Republica Sovietică Ungară a fost desființată, iar planurile lui Lenin și Béla Kun s-au prăbușit.
Tentativa din 1917 de a transforma România în republică sovietică
Generalul (r) Mihai Hodorogea a relatat că planurile sovietice vizau România chiar din 1917. Potrivit acestuia, Lenin și Troțki trimiseseră la Iași 3.000 de soldați ruși, cu misiunea de a-l aresta pe regele Ferdinand și de a transforma România într-o republică sovietică.
Mareșalul Constantin Prezan, informat de generalul rus Dimitri Șcerbacev, a intervenit decisiv. Două regimente de vânători de munte au neutralizat trupele bolșevice, dejucând tentativa.
Anul 1919 a fost unul dintre cele mai critice momente din istoria României moderne. Țara s-a aflat între Rusia bolșevică și Ungaria lui Béla Kun, ambele hotărâte să o desființeze ca stat.
Sprijinul francez, ofensiva „albilor” ruși și determinarea armatei române au făcut ca planul de transformare a României într-o republică sovietică să eșueze.
