Rusia și Republica Moldova, o dispută cu rădăcini istorice, ajunsă la nivel politic. Constantin Corneanu explică interesele Moscovei în regiune

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Dan Andronic a discutat cu istoricul Constantin Corneanu, invitat la o nouă ediție a emisiunii „Evenimentul Istoric”, despre relația complicată dintre România și Rusia, marcată de pierderea Basarabiei, problema Tezaurului și disputele care au continuat de-a lungul timpului. Cei doi au analizat motivele pentru care Moscova continuă să acorde o importanță strategică Republicii Moldova și felul în care trecutul sovietic influențează raporturile din prezent.Constantin Corneanu a explicat că înțelegerea actualelor tensiuni presupune o analiză a modului în care conducerea rusă a interpretat destrămarea URSS și a intereselor pe care Moscova continuă să le urmărească în regiune.

Constantin Corneanu explică de unde provin tensiunile dintre România și Rusia

Istoricul consideră că percepția publică asupra Rusiei este influențată de o cultură istorică insuficientă și de modul în care trecutul a fost prezentat înainte de 1989. În opinia sa, România trebuie să își analizeze interesele actuale fără să ignore evenimentele istorice care au afectat relațiile bilaterale.

„Cred că lucrurile sunt amestecate pe o cultură istorică precară sau construită până la 1989, cu anumite adevăruri și anumite certitudini”, a afirmat Constantin Corneanu.

Acesta a susținut că societatea românească nu a reușit să dezvolte o perspectivă suficient de pragmatică asupra relației cu Rusia, în condițiile în care geografia nu poate fi schimbată, iar interesele strategice trebuie evaluate în funcție de realitățile actuale.

Micul semn de circulație cu o istorie neagră în spate

Cel mai mare pericol la zborul cu avionul. Puțini se gândesc la asta

Rusia. Sursa foto: AI

Istoricul a identificat printre principalele surse ale tensiunilor problema Basarabiei, disputa privind Tezaurul României și interpretările diferite asupra unor momente din istoria celor două state. În cazul Basarabiei, el a arătat că dezacordul nu mai este limitat la domeniul istoric, ci a devenit și o problemă politică.

„Ei consideră alte și această dispută nu mai este doar de nivel științific, a fost ridicată la nivel politic”, a spus Constantin Corneanu, referindu-se la perspectivele diferite asupra apartenenței istorice a Basarabiei.

Moscova continuă să privească fostele republici sovietice ca parte a lumii ruse

Unul dintre subiectele centrale ale discuției a fost importanța Republicii Moldova pentru Federația Rusă. Constantin Corneanu a explicat că, după destrămarea Uniunii Sovietice, anumite structuri rusești au continuat să considere fostele republici sovietice parte a unei sfere de influență civilizaționale și strategice.

Potrivit istoricului, această perspectivă ajută la înțelegerea modului în care Moscova privește state precum Republica Moldova și Ucraina, chiar dacă acestea și-au declarat independența.

„Ei au considerat la nivelul muncii de informații externe, spre exemplu, că fostele republici sovietice socialiste aparțin lumii ruse”, a explicat Constantin Corneanu.

Istoricul a făcut și o distincție între rolurile serviciilor de informații rusești, susținând că activitatea desfășurată de FSB în fostele republici sovietice a influențat modul în care Moscova a evaluat evoluțiile politice din regiune.

În opinia sa, această abordare a contribuit inclusiv la erorile de apreciere care au precedat invazia rusă în Ucraina, din februarie 2022. Corneanu a susținut că evaluările FSB au avut un rol important în această situație, în detrimentul unei analize care să surprindă mai bine realitățile politice și strategice ucrainene.

Republica Moldova are o miză strategică pentru Moscova

Dan Andronic l-a întrebat pe istoricul Constantin Corneanu de ce Republica Moldova continuă să prezinte interes pentru Rusia, în condițiile în care Moscova dispune deja de o prezență militară și de infrastructură strategică în regiunea Mării Negre.

Corneanu a explicat că importanța acestui teritoriu trebuie înțeleasă atât prin prisma istoriei Basarabiei, cât și a poziției sale geografice. O eventuală apropiere a Republicii Moldova de structurile euroatlantice ar modifica echilibrul strategic din regiune și ar contraveni perspectivei tradiționale a Moscovei asupra spațiului pe care îl consideră parte a lumii ruse.

Istoricul a arătat că Rusia a privit cu ostilitate posibilitatea ca Ucraina să intre în NATO, inclusiv din cauza implicațiilor pe care o asemenea evoluție le-ar fi avut pentru bazele militare rusești de la Marea Neagră.

În această interpretare, Republica Moldova nu reprezintă doar un teritoriu de dimensiuni reduse, ci o zonă cu importanță strategică pentru raporturile dintre Rusia și Occident.

Istoricul avertizează că România nu are o strategie coerentă pentru relațiile cu Estul

Constantin Corneanu a susținut că România are nevoie de o strategie clară de politică externă pentru spațiul estic, care să țină cont de interesele sale în Republica Moldova, Ucraina și în comunitățile românești din regiune.

El a afirmat că a semnalat această problemă încă din 2015 și că România ar fi trebuit să își promoveze propriile obiective în dialogul cu Uniunea Europeană și NATO, în loc să rămână într-o poziție secundară.

„În 2015 am făcut o manifestare publică în care am vorbit despre faptul că noi nu avem o strategie de politică răsăriteană în cadrul politicii externe a României”, a declarat istoricul.

În opinia sa, o astfel de strategie ar trebui să includă o mai bună cunoaștere a evoluțiilor din regiune, menținerea unor canale de comunicare diplomatică și apărarea intereselor comunităților românești din afara granițelor.

Corneanu a insistat că România trebuie să își valorifice poziția geografică și experiența istorică pentru a contribui la deciziile privind securitatea regională.

România trebuie să participe la deciziile strategice, nu doar să le execute

Spre finalul discuției, istoricul a subliniat că România ar trebui să își consolideze rolul în negocierile și deciziile care privesc securitatea Europei de Est. El a arătat că statul român are interese directe în evoluțiile din Republica Moldova și Ucraina, iar acestea ar trebui să se reflecte într-o politică externă mai activă.

„Trebuia să fim și noi parte pentru că avem interese strategice”, a afirmat Constantin Corneanu.

Istoricul a adăugat că România trebuie să își folosească resursele diplomatice pentru a contribui la găsirea unor soluții politice și de securitate, în loc să rămână doar un executant al deciziilor luate de marile puteri.

Discuția dintre Dan Andronic și Constantin Corneanu s-a încheiat cu promisiunea continuării dialogului în ediții viitoare, în care cei doi urmează să aprofundeze teme legate de istoria recentă și de rolul României în arhitectura de securitate europeană.