Gazprom. Sursa foto: Arhiva EVZ Prima zi de iarnă geroasă a înghețat temperaturile în Europa și relațiile diplomatice cu Moscova, provocând creșterea vertiginoasă a prețurilor la gaze. Sub presiunea cererii de sezon și a tensiunilor geopolitice, în care Rusia și Germania sunt stăpâne, gazul metan a atins maximele istorice pe piețele din Amsterdam și Londra, crescând temerile cu privire la evoluția redresării economice.
Compania de stat Gazprom din Rusia a aruncat piața într-o stare febrilă prin închiderea robinetelor gazoductului Yamal, una dintre cele trei rute folosite pentru a transporta gazul din Rusia către UE, trecând prin Polonia și Germania. Blocarea a fost certificată de către operatorul german de rețea Gascade, după ce livrările au scăzut la 5-6% din capacitate încă din weekend. Mai puțin celebru decât controversatul Nord Stream 2, Yamal este cel mai mic dintre cele trei gazoducte care aduc gaz metan din Rusia către UE, responsabil pentru aproximativ 10% din aprovizionare.
Însă, scăderea volumelor a avut un impact imediat asupra prețurilor, care au atins niveluri record, cu o creștere de 25,6% până la 185 de euro pe megawa oră (Mwh) la Amsterdam și cu 23,2% până la 466 de lire sterline pe unitate termică britanică (Mmbtu) la Londra. Scumpirile, alături de prețul petrolului cu WTI la 70,30 dolari barilul (+2,4%) și Brent-ul la 70,31 dolari (+ 2,5%), cântăresc greu și asupra inflației, care "este mai persistentă și mai puțin tranzitorie decât ne-am așteptat", a recunoscut vicepreședintele Băncii Centrale Europene (BCE), Luis De Guindos.
Prețurile la gaz explodează în Europa
Toate acestea au loc, în timp ce tensiunea dintre Kremlin și noul guvern german este din ce în ce mai mare, în condițiile comasării de trupe rusești la granița cu Ucraina și expulzării a doi diplomați ruși de către Berlin. Dacă Moscova neagă orice legătură între închiderea robinetelor și lipsa aprobării din partea Berlinului pentru Nord Stream 2, ipotezele că Gazprom manipulează piața intenționat devin din ce în ce mai presante în UE, iar Varșovia a prezentat problema pe masa vicepreședintelui Comisiei Europene, Margrethe Vestager.
Datele strânse până acum sunt încă insuficiente pentru a trage "orice fel de concluzie", dar Bruxelles-ul a transmis companiei rusești cererea de informații "pentru a afla dacă există abuzuri", a asigurat responsabilul UE pentru Concurență. Între timp, însă, trebuie înfruntată atmosfera de discordie din cadrul Uniunii Europene înseși cu privire la răspunsul care trebuie dat la scumpirea energiei și strategiile care trebuie adoptate pentru a impulsiona tranziția ecologică.
Într-o primă acțiune de a oferi mai multă flexibilitate a cheltuielilor în favoarea Green Deal, Bruxelles-ul a decis să pună capăt ajutoarelor de la stat pentru cei mai poluanți combustibili fosili. Argumentul este valabil și pentru proiectele legate de gaze, care vor fi aprobate de UE doar "dacă sunt pregătite pentru viitor" sau pentru a însoți Europa de Est să renunțe la cărbune, posibil până în 2023. Dar bunele intenții privind ajutoarele de stat se ciocnesc de impasul taxonomiei de a decide dacă și în ce măsură energia nucleară și gazele vor fi considerate surse necesare pentru garantarea tranziției energetice.
Decizia mult așteptată din ultimele zile a fost amânată pentru o dată ulterioară, și pentru că provocarea se joacă în întregime pe axa franco-germană: Parisul este pentru energia nucleară, Berlinul este împotriva energiei nucleare.
Recomandările noastre
