Moscova trebuie să ia în serios „dorința” autorităților din Transnistria de a se desprinde de Republica Moldova și de a adera la Federația Rusă. Afirmația a fost făcută de un membru al Dumei de Stat, de la Moscova, Dmitri Belik. El a răspuns, astfel, așa zisului ministru de Interne din Transnistria care a afirmat că teritoriul secesionist își menține cursul spre independență și spre o eventuală aderare la Rusia.
Dmitri Belik, membru al Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri Internaționale, a declarat că intențiile Transnistriei de a-și declara independența și de a se uni cu Federația Rusă trebuie luate în serios. El a făcut un comentariu, în acest sens.
„Astăzi, Transnistria este acea enclavă a Moldovei care nu vrea să fie alături de România și, în același timp, a acceptat cu bucurie contingentul rus de menținere a păcii. Deci, propunerea Transnistriei de a adera la Rusia nu este un viitor vag și îndepărtat, mai degrabă, această direcție este în viitorul apropiat. Și pentru că există oameni vorbitori de limbă rusă care ne sunt apropiați ca spirit, ar trebui să luăm în considerare această propunere cu seriozitate”, a spus Belik.
Comentariul său, pentru agenția de presă rusă RIA Novosti, vine în contextul declarațiilor așa-zisul ministru de externe al Transnistriei, Vitaly Ignatiev cu privire la intențiile de viitor ale oficialilor din acest teritoriu.
Oficialii de la Tiraspol agită spiritele
Vitaly Ignatiev a declarat, într-un interviu acordat presei din Rusia, că regimul de la Tiraspol își menține cursul spre independență și spre o eventuală aderare la Federația Rusă.
„Vectorul Transnistriei pe durata tuturor acestor ani de existență a republicii rămâne neschimbat – fapt întărit în rezultatele referendumului din 17 septembrie 2006, unde este clar indicat: independența cu alipierea liberă ulterioară la Federația Rusă. Independența țării este fără îndoială o prioritate”, a spus Ignatiev.
Declarațiile de la Tiraspol sunt de natură să inflameze situația din zonă, în contextul în care joi, 21 iulie, s-au împlinit 30 de ani de la semnarea acordului de pace care a contribuit la crearea actualului status quo. Transnistria este propriul stat nerecunoscut de facto, cu o garnizoană rusă staționată acolo, precizează The Guardian.
Reacția autorităților de la Chișinău
Pe de altă parte, Biroul pentru Reintegrare al Republicii Moldovei a subliniat că reintegrarea țării este principalul obiectiv al negocierilor pe care Chișinăul le poartă pentru soluționarea conflictului transnistrean.
„Toți partenerii internaționali și autoritățile constituționale susțin cu hotărâre formula pentru soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, respectând suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”, a transmis Biroul pentru Reintegrare din Republica Moldova, citat de publicația moldovenească Newsmaker.
Sursa foto: Arhiva EVZ
Rusia amenință Moldova cu războiul
Tot în aceste zile, un alt parlamentar rus, Vladimir Djabarov, prim-vicepreşedintele Comisiei pentru Relaţii Internaţionale din Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus) a amenințat că Republica Moldova s-ar putea transforma într-o a doua Ucraină. El a confirmat, astfel, intențiile Rusiei de a continua războiul început în Ucraina, în țările vecine, precum Moldova.
„Rusia a pledat constant pentru pace în Transnistria, iar forţa de menţinere a păcii, din care fac parte şi soldaţi ruşi, a fost întotdeauna un bastion al previzibilităţii şi al liniştii, garantul securităţii pe malul stâng al Nistrului. Orice încercare a politicienilor iresponsabili de la Chişinău de a pune sub semnul întrebării acest rol al pacificatorilor ruşi, de a impune schimbarea formatului operaţiunii de menţinere a păcii odată cu retragerea trupelor ruse din regiune va duce doar la destabilizare”, susţine senatorul rus, citat de TASS.
Senatorul rus şi-a exprimat, de asemenea, preocuparea faţă de pauza prelungită care a intervenit în negocierile în formatul „5plus2”. Aceste discuții se poartă între Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina şi OSCE, plus SUA şi UE, ca observatori.
Transnistria un teritoriu cu multe probleme
Transnistria este o fâșie îngustă de pământ situată între malul estic al râului Nistru și granița Moldovei cu Ucraina. Dintr-o populație totală de aproximativ 470.000 de persoane, etnicii ruși și ucraineni de pe teritoriul acesta sunt, împreună, mai numeroși decât cei moldoveni. Deși este recunoscut la nivel internațional ca parte a Republicii Moldova, teritoriul separatist este susținut de Rusia. Nicio țară, nici măcar Rusia, nu recunoaște teritoriul ca fiind independent, dar autoritățile moldovenești nu au niciun control asupra regiunii, care funcționează ca un stat separat.
Armata Rusă are pe acest teritoriu o garnizoană militară, OGRV, compusă din două batalioane și o unitate de comandă care totalizează în jur de 1.500 până la 1.700 de militari ai Federației Ruse. Majoritatea personalului este alcătuită din localnici care au cetățenie rusă. Zilele trecute, ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a refuzat intrarea în țară a personalului militar rus din grupul operational al trupelor ruse din Transnistria (OGRV). Chișinăul consideră ilegală prezența OGRV în Transnistria și cere retragerea acesteia.
În cazul în care Transnistria ar adera la Rusia, aceasta ar plasa o exclavă rusă la granița de vest a Ucrainei, alături de regiunea Odesa, mai observă The Guardian.