In timp ce orasul de pe malul romanesc al Dunarii traia din biruri, vecinii bulgari au facut tot posibilul sa dezvolte turismul si sa reconstruiasca "Mica Viena".

Anul intrarii Romaniei in Uniunea Europeana a inceput sub Podul Prieteniei de la Giurgiu-Ruse cu un scandal. Iar el nu putea veni decat pe fondul traditionalei rivalitati romano-bulgare, care are, de la 1 ianuarie, un arbitru din interior: Uniunea Europeana.

Transportatorii au blocat Vama Giurgiu din cauza taxelor percepute de autoritatile locale. Taxele au fost apoi suspendate, iar scandalul s-a stins abia acum doua zile, cand Consiliul Local a admis greseala.

Giurgiu ramane astfel in Europa, dar cu o gaura zilnica in buget de 30.000 de euro. Ruse ramane tot in Europa, dar cu castiguri din turism. Doua imagini, doua localitati - vecine, dar foarte diferite.

Giurgiu. Indicatoarele infipte in cateva puncte "strategice" ale municipiului arata care e distanta de la Giurgiu catre cateva orase-simbol ale continentului si ii rezerva micii localitati de granita un loc in loja Europei: "Uniunea Europeana - 0 km".

Langa unul dintre semne, postat pe Calea Bucuresti, in vecinatatea primariei, se afla casa Anei Popovici. Femeia, care locuieste la numarul 45, este cel mai apropiat giurgiuvean de indicatorul UE.

"Sa merg eu vreodata la Paris, Viena sau unde scrie acolo? Niciodata, mama, ca n-am bani. Pe mine nu ma scoate la pensie ca n-am anii, sunt somera si muncesc pe la unul, pe la altul, fac menaj si nu castig nici cat sa vad Bulgaria. N-am mai fost acolo de la Ceausescu. Si acasa vin doar cat sa aprind lumina si sa dau mancare la cainii astia, ce Europa, maica..."

Europa e departe inca pentru multi dintre locuitorii orasului Giurgiu. 600 de familii, adica aproape 2.000 de persoane, au solicitat ajutor de caldura anul acesta, iar 400 de oameni mananca zilnic la cantina de ajutor social.

Despre atragerea turistilor care sa contribuie la bunastarea localitatii de pe Dunare nici nu s-a pus problema pana azi, cand, spune primarul, intre port si vama s-a inceput constructia unor "casute de vacanta".

Orasul nu este racordat la reteaua de gaze, iar administratia locala da vina pe guvernele trecute care au tinut sa izoleze orasul port la Dunare.

"De 12 ani de cand sunt primar ma chinui sa conving guvernul ca orasul nu se poate dezvolta industrial fara gaze naturale, si abia acum, printr-un proiect cu guvernul actual, am inceput sa lucram la transportul lor de pe langa Bucuresti ca sa le aducem aici", spune primarul Lucian Iliescu.

Iliescu e de peste zece ani sef in Primaria Giurgiu si a adunat - in afara catorva scandaluri de notorietate - si  diplome care atesta eforturile localitatii de a arata ca un oras european. Insa a picat testul la ultimul examen chiar in primele zile dupa ce Romania a intrat in UE, iar orasul a fost aratat cu degetul la Bruxelles de comisarul care ii reprezinta pe vecinii bulgari in executivul Europei. Motivul: taxele percepute la iesirea din vama.

"Mineriada" soferilor de TIR nemultumiti de birurile pentru trecerea in Bulgaria au facut din Giurgiu un oras care se impotriveste spiritului european al liberei circulatii.

"Taxa asta a existat, n-am infiintat-o eu. Dar trebuie sa retineti ceva. Autonomia locala este respectata in comunitatea europeana si niciodata nu se poate intampla altfel. Deci peste hotararea consiliului local niciodata nu se poate trece, decat prin justitie".

Giurgiu

"Kilometrul 0" al taxelor

> 76.000 de locuitori > primar: Lucian Iliescu (PNL) > buget local pe an: 44.000.000 de euro > cele mai importante taxe care contribuie la buget: defunctele taxe de tranzit si ecologizare (80% din venituri) > 1 cafea in centru - 30.000 lei > turism: se construiesc casute de vacanta

RUSE.Pentru ca de la inceputul anului se poate trece frontiera doar cu buletinul, iar acum cateva zile au fost anulate taxele din Vama Giurgiu, Ruse a devenit cea mai apropiata destinatie turistica din strainatate pentru bucuresteni.

In "Mica Viena", supranume castigat datorita stilului arhitectural din centru, se ajunge din capitala Romaniei cam intr-o ora si jumatate cu masina. Este un oras linistit, cu faleza si cateva obiective de vizitat, cu un centru de informatii pentru turisti si cu preturi mai mici decat in Romania.

De altfel, pe strazile din Ruse se aud palcuri de oameni vorbind romaneste, iar la sfarsit de saptamana sunt multi giurgiuveni care-si fac cumparaturile pe malul bulgaresc al Dunarii. Aici se vorbeste chiar de infiintarea unei linii de transport local intre Ruse si Giurgiu, iar printre obstacolele din calea acestei dorinte erau si celebrele taxe percepute de romani.

"Oamenii din orasul nostru au fost suparati pe taxa care se lua la Giurgiu, pentru ca de mult timp ne doream sa nu mai existe bariera intre noi. Si pentru cei care au afaceri de transport, dar si pentru cetatenii obisnuiti, taxele acelea erau o problema. La nivel oficial insa, intre cele doua primarii, aceasta problema s-a pus cu rezerve din cauza diplomatiei - ca sa nu fie motiv de cearta. Insa, neoficial, toata lumea si toate institutiile au fost surprinse cand, dupa 1 ianuarie, s-a aflat ca taxele inca exista", precizeaza Mladen Liubenov, redactor-sef adjunct al cotidianului regional "Utro" (Dimineata), editat la Ruse.

Acelasi tip de taxe au existat si pe malul bulgaresc, insa ele au fost desfiintate in 1998, cand prefectura le-a atacat in justitie, unde s-a hotarat ca sunt ilegale.

"Aceasta taxa era o bariera, e drept, dar noi am organizat pe 2 ianuarie, impreuna cu primarul din Giurgiu, o zi de trecere libera a frontierei pentru cetatenii celor doua orase, cu autobuze speciale puse la dispozitie de ambele parti, tocmai ca sa aratam cum trebuie sa fie. Suntem vecini, soarta noastra este sa fim impreuna, discut si ma intalnesc des cu colegii romani si mereu am fost optimist ca toate se vor rezolva pentru ca exista intelegere", arata Yotov Bojidar, primarul orasului Ruse.

Pentru ca vama s-a desfiintat, autoritatile din Bulgaria vad, pentru viitor, turismul ca principala sursa de bani pentru bugetul local. "Acesta trebuie sa fie modul in care sa castigam bani, nu altceva, si turismul a devenit scopul nostru principal, mai ales ca ne ajuta si fluviul", adauga primarul.

RUSE

Se cred "Mica Viena"

> 160.000 de locuitori > primar: Yotov Bojidar (Partidul Socialist Bulgar) > buget local pe an: 30.000.0000 de euro > cele mai importante taxe: din tranzactii imobiliare, inchiriere cladiri ale municipalitatii, turism > 1 cafea in centru - 1 leva (15.000 lei) > turisti: 48.000, dintre care 10.824 de straini in 2006

Permis de Sedere

Studentii straini - turism la Ruse din cauza birocratiei

Giurgiu si Ruse sunt doua orase extrem de cunoscute printre studentii straini care au facut o parte din studii in Romania. Cei mai multi le-au vizitat aproape fortat din cauza birocratiei care ii impiedica sa obtina viza de Romania si i-a obligat odata la trei luni sa treaca frontiera pentru a nu fi acuzati de sedere ilegala in tara noastra.

"Cand am fost student Erasmus in Bucuresti la Facultatea de Stiinte Politice, in 2003 si 2004, se punea problema vizei. Paradoxul era ca viza pentru studentii care veneau din Uniunea Europeana era gratuita, dar demersurile birocratice pentru a o obtine erau foarte complexe si durau extrem de mult, plus ca cei din administratia romana vorbeau putin engleza. Dupa cateva tentative nereusite, ne-am regasit demotivati si am cautat o solutie alternativa. Sub indrumarea colegilor mai vechi care trecusera deja prin aceleasi probleme, ni s-a recomandat sa trecem frontiera odata la doua luni in tara cea mai apropiata si accesibila, mai exact la Ruse, si sa ramanem acolo putin peste 24 de ore de fiecare data. Reactia vamesilor era amuzanta: de fiecare data cand ne intrebau motivul vizitei, noi raspundeam "pentru turism", spre marea lor surpriza. In Ruse ne ciocneam pe strazi cu mai multi compatrioti din Uniune care aplicau aceeasi strategie", povesteste Hubert Duhot, in prezent asistent universitar intr-o universitate din Polonia.

Un alt fost student strain, Erwann Dumont, povesteste ca "orasul Giurgiu ne ramanea necunoscut, pentru ca scopul voiajului era trecerea frontierei. In Ruse petreceam cele 24 de ore, suficient timp pentru a vizita orasul si pentru a ne reface dreptul de a reintra pe teritoriul romanesc. Am gasit acolo un oras plin de sarm, cu un centru istoric foarte frumos, care ne amintea de orasele comerciale". 

"Aceasta practica, nu stiu daca este legala sau nu, era obisnuita printre toti prietenii mei care se aflau in strainatate in acelasi timp cu noi: Chile, Argentina etc. Presupun ca eram la frontiera legalitatii", adauga Pauline Bernard, o fosta studenta venita din Franta la Bucuresti.

Proiect transfrontalier

"Birurile" - taxate de-a lungul vremii si de asociatiile romano-bulgare

In afara de autoritatile din cele doua orase vecine de pe Dunare, exista si o asociatie neguvernamentala, infiintata in 2002, numita "Euroregiunea Danubius Ruse-Giurgiu", care incearca sa "imprieteneasca" cetatenii celor doua orase-port legate de "Podul Prieteniei". "Si noi am incercat sa facem in asa fel incat toate barierele dintre noi sa cada, si chiar pe problema taxelor, de mult incercam sa fie scoase.

De doi ani am inceput demersurile la toate institutiile si nivelurile din Romania, in afara de presedintie, si ni s-a raspuns de la mai multe. Agentia Nationala de Drumuri, Ministerul Integrarii, cat si Ministerul Afacerilor Externe din Romania au spus ca nu este de competenta lor, ci de a autoritatilor locale", precizeaza Lili Ganceva, expert principal al asociatiei care a aratat de mai multe ori in documentele emise ca "o problema serioasa a regiunii o reprezinta transferul limitat de oameni, marfuri si informatie datorita diferentelor din legislatia celor doua tari in domeniul fiscal si domeniul social-economic".

Asociatia cu sediul in aceeasi cladire care adaposteste primaria si prefectura din Ruse a mai atras atentia asupra faptului ca "oamenii din regiunile transfrontaliere sunt foarte sensibili la aceasta separare artificiala, mai ales ca si in trecut au avut de suferit in urma conflictelor istorice si militare".

Dupa date arheologice si istorice, acest teritoriu a fost candva unul intreg, iar influenta reciproca a continuat si dupa stabilirea granitei intre cele doua tari. In perioada Renasterii, Ruse a devenit un centru important pe Dunare si a continuat sa ramana asa si dupa eliberarea Bulgariei de sub dominatia otomana, timp in care orasul era cel mai mare si infloritor din Cnezatul Bulgar.