Surse din rândul anchetatorilor susţin că accidentul în care doi piloţi şi-au pierdut viaţa a fost produs de o problemă tehnică a motorului.

Comisia de anchetă a tragediei de luni de la Câmpia Turzii, când doi piloţi şi-au pierdut viaţa în urma prăbuşirii avionului MiG 21 Lancer, a recuperat ieri cutia neagră a avionului şi a stabilit filmul evenimentelor.

Potrivit anchetatorilor, accidentul a fost provocat de o defecţiune tehnică. De altfel, potrivit unor surse militare, mare parte din cele aproximativ 20 de accidente cu MiG-uri din 1993 încoace au fost determinate de starea tehnică depăşită a acestor aparate.

Defecţiune tehnică majoră

În cursul nopţii de luni spre marţi, anchetatorii au recuperat cutia neagră şi rămăşiţele pământeşti ale piloţilor Laurenţiu Chiriţă şi Sorin Avram. "Nu s-a mai descoperit mare lucru din trupurile lor. Am reuşit să-i identificăm după verighete", a declarat un ofiţer din cadrul Flotilei 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, care a participat la misiunea de recuperare.

Ieri, comisia de anchetă a reuşit să reconstituie filmul prăbuşirii avionului MiG 21 Lancer. La ora 13.03, avionul a decolat executând o misiune meteo pentru un exerciţiu comun româno-american. În jurul orei 13.10, MiG-ul 21 Lancer, în timp ce se îndrepta spre capătul pistei pentru a executa o trecere transversală deasupra acesteia, a suferit o defecţiune tehnică majoră ce a dus la oprirea motorului.

"MiG-ul 21 Lancer nu are portanţă aproape deloc, iar când rămâne fără motor cade pur şi simplu ca o piatră. În acest caz, pilotul Laurenţiu Chiriţă a încercat să ridice botul avionului pentru a câştiga altitudine şi a reuşi o aterizare forţată. Numai că manevra nu a reuşit, iar avionul s-a răsucit, iar o catapultare a devenit imposibilă", ne-au declarat surse apropiate anchetei. Cei doi piloţi militari vor fi înmormântaţi cu onorouri militare, comandorul Sorin Avram astăzi, la Târgu-Mureş, iar comandorul Laurenţiu Chiriţă va fi îngropat mâine.

Avion vechi de 41 de ani

Avionul MiG 21 Lancer care s-a prăbuşit a fost fabricat, potrivit unor militari din cadrul Flotilei 71 Aeriană, în anul 1969 şi avea reviziile tehnice la zi. "Altfel nu l-ar fi lăsat la zbor. Chiar dacă suntem cu banii aşa cum suntem, nu se dă drumul la zbor la niciun avion fără a avea reviziile tehnice făcute la zi", au declarat surse din cadrul comisiei de anchetă.

Rolul flotei de MiG-uri a României este acela de a asigura serviciul de poliţie aeriană şi de intervenţie ori de câte ori un avion civil s-ar abate de la coridorul aerian prestabilit sau un alt avion ar intra, fără autorizaţie, în spaţiul aerian al ţării.

Potrivit unor surse militare, acest tip de avion a devenit din ce în ce mai costisitor din cauza vechimii şi a lipsei pieselor de schimb. Un maistru militar care a ieşit la pensie şi care a lucrat la Flotila 71 Aeriană de la Câmpia Turzii a declarat pentru EVZ că, din cauza lipsei pieselor de schimb, tot mai multe avioane au fost descompletate, iar numărul MiG-urilor disponibile scade constant.

Oficialii din Ministerul Apărării s-au ferit să avanseze o cifră exactă, neoficial vehiculându-se numărul de 30-40 de aeronave. "Un astfel de avion are un consum impresionat de combustibil, peste două tone pentru fiecare oră de antrenament.

În plus, numărul avioanelor e tot mai mic pentru că, din cauza lipsei pieselor de schimb, altele au fost descompletate", a declarat mecanicul de zbor.

• DEZBATERE EVZ: Cum poate fi oprită ruleta rusească a MiG-urilor?

VINOVAŢII FĂRĂ VINĂ

Criza financiară "condamnă" piloţii la MiG 21 Lancer

Liviana Rotaru

Pentru piloţii români, faptul că veghează la siguranţa spaţiului aerian conform normelor impuse de calitatea de stat membru NATO este o onoare. Cu toate acestea, efectuarea zborurilor în carlinga avioanelor MiG 21 Lancer este un exerciţiu care nu ţine numai de pregătire, ci şi de noroc.

Tragedia de luni, de lângă Câmpia Turzii, se adaugă altor 17 de accidente aviatice în care au fost implicate astfel de aeronave, din 1990 încoace. Dacă e ceva mai grav de atât e chiar viitorul: peste cel mult trei ani, avioanele din inventarul Forţelor Aeriene îşi epuizează parametrii tehnici. Austeritatea bugetară ne pune în poziţia de a nu le putea înlocui: deşi, prin aderarea la NATO, România şi-a asumat schimbarea flotilei şi, în 2008, Palatul Victoria a anunţat decizia oficială de a achiziţiona avioane F16, criza financiară a suspendat procedurile de înzestrare strategică.

Ce e de făcut? Specialiştii consultaţi de EVZ susţin că singura soluţie ca piloţii militari români să nu-şi mai facă meseria ca la ruleta rusească este menţinerea la sol a avioanelor MiG 21 Lancer.

Soluţia: avioane noi

"Singura decizie pe care o poate lua România în faţa unor astfel de tragedii este să-şi onoreze angajamentul din 2007. Faza în care s-a blocat proiectul de înzestrare strategică e uşor de de păşit: putem să negociem, să accesăm un angajament de plată de la Lockheed Martin (furnizor de F16 - n.r.) sau o variantă de compensare economică. Teoretic, prin oferta lor, noi primeam avioanele gratuit, iar banii pe care se plânge toată lumea că nu ne permitem să-i dăm erau pentru avionică", a precizat Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warnin.

Până la retragerea MiG-urilor de pe cer, el propune ca soluţie temporară investiţii majore în mentenanţa aeronavelor.

Pe aceeaşi idee marşează şi fostul ministru al apărării Constantin Dudu Ionescu.

"România nu-şi permite să nu aibă aviaţie şi, momentan, nu-şi permite să renunţe la MiG 21 Lancer. Austeritatea bugetară afectează Forţele Aeriene pe două paliere: pregătirea piloţilor şi asigurarea flotilei. Soluţia primei probleme e la IAR Şoim, produse la Craiova. Acestea sunt nişte avioane cu reacţie, foarte performante", susţine Dudu Ionescu.

În ceea ce priveşte înlocuirea flotilei, cercul se strânge. Blocarea procedurii de achiziţie a avioanelor F16 ne obligă să "reşapăm" aeronavele de provenienţă rusească.

"Probabil că şi după 2013, chiar dacă resursa de zbor a MiG-urilor va expira, piloţii vor zbura tot cu ele. Motoarele celor utilizate acum sunt cam vechi. Vom fi nevoiţi să cumpărăm nişte motoare, să le înlcuim la unele avioane şi, după procedurile de mentenanţă, să continuăm să le ridicăm de la sol", conchide fostul ministru.