Vroiam să scriu inițial despre „geniala” idee a USR de a merge cu pâra la Curtea de la Veneția, pentru că PNL și PSD vor comasarea alegerilor. Revoltător că vrem să rămânem tâmpiții Europei fiindcă nu știm să ne rezolvăm problemele (minore) în țară, cu politicieni aleși de popor! Dar a venit peste noi știrea despre procesul Roșia Montana, pe care se pare că-l pierdem.

Legat de demersurile anunțate de USR, atât vreau să spun: Vă faceți și ne faceți de râs dacă veți merge cu jalba în proțap, când în acest an, în importante țări europene se desfășoară alegeri comasate! E valabil pentru orice formațiune politică din acest secol care „pupă papucul” ca să-și atingă scopuri vremelnice.

Cazul Roșia Montană

Știrea sosită aseară în redacții, pe surse, anunța că România este pe punctul de a pierde procesul „Roșia Montană” și, pe cale de consecință, miliarde de dolari. Verdictul instanței îl vom afla pe 10 februarie. Am scris și am publicat mult în Evenimentul zilei, detalii despre acest proces cu care ne-am pricopsit, mai ales din cauza inteligenței cu care au acționat politicienii noștri de-a lungul timpului. Amănuntele afacerii și litigiile apărute s-au pierdut odată cu trecerea anilor și aproape că au dispărut din mentalul colectiv. Dar n-ar trebui să fie așa, pentru că e vorba de miliarde de dolari și euro, sume pe care le plătim tot noi, proștii de contribuabili!

„Uniți, luptăm, Roșia Montană o salvăm!” – vă amintiți de lozincile de la protestele activiștilor de mediu? De manipulările prin rețelele de socializare și prin acțiunile de marketing, dezvăluite de câțiva reporteri de teren care constatau la Roșia Montana o altfel de realitate? Aceștia erau terfeliți și etichetați ca „vânduți” de activiștii rețelei Soros. Vor plăti acești activiști pagubele pe care le cere compania canadiană Gabriel Resources LTD, semnatara contractului de exploatare cu Guvernul României? Nu, vom plăti noi, proștii, fiindcă politicienii perindați în zeci de ani prin Palatul Victoria și prin Parlament n-au fost în stare să găsească soluții ca să rezolve problema, creată tot de ei.

La procesul desfășurat în SUA, doi premieri ai României au fost audiați de instanță. O să vă prezint cronologic derularea acestei afaceri, înainte de a reaminti datele legate de marele proces care ne-a costat și acesta o grămadă de bani. Măcar să știți din cauza cui se va face gaură în buget.

Afacerea exploatării aurului la Roșia Montană a debutat în 1997

Proiectul Roșia Montană a început în 1997. La putere era guvern de dreapta, CDR. Canadienii s-au angajat să ne exploateze aurul. Au făcut investiții. N-au fost lăsați să continue de activiștii de mediu și de o parte a clasei politice.

Canadienii de la Gabriel Resources LTD au reclamat că, până la sistarea lucrărilor din 2013, în urma masivelor proteste din România, compania cheltuise 760 de milioane de dolari. Au amenințat cu proces pentru recuperarea pagubelor.

Conform Gabriel Resources, din zăcământul de la Roşia Montană se pot extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Valoarea acestora era, în 2013, estimată la peste 16 miliarde de dolari. O parte din suma obținută revenea României. Controversată era însă modalitatea de extragere a metalelor preţioase - cu ajutorul cianurilor. Organizaţiile ecologiste au susţinut că procedeul este dăunător pentru mediu, dar şi pentru locuitorii din zonă. S-a spus, de asemenea că lucrul în mină și extinderea ei va distruge o parte a vechilor galerii romane, dar şi patru vârfuri montane. Orice propunere de modalitate a extragerii aurului și argintului nu a fost acceptată.

În 2015, compania a dat în judecată statul român la Tribunalul de Arbitraj de la Washington

Premierul Victor Ponta și guvernul său au încercat să rezolve situația. În 2013, presa consemna că ar fi posibil ca să se dea acceptul pentru demararea activităților miniere, după ce Guvernul Ponta a publicat un proiect de lege privind exploatarea auriferă, care includea o redevență de 6%. Au izbucnit din nou proteste violente de stradă, iar statul român a decis să oprească orice demers.

În 2014, Gabriel Resources a amenințat că va da România în judecată și va cere despăgubiri de miliarde de dolari. Președintele Băsescu a cerut Guvernului și Parlamentului să găsească soluția cea mai bună și să-și asume. A atras atenția și că, în cazul în care contractul este reziliat de către partea română, la Tribunalul Internațional de Arbitraj există șanse mari ca investitorii canadieni să câștige.

În 2015, compania a dat în judecată statul român la Tribunalul de Arbitraj de la Washington. Dezastrul avea să vină curând, când un nou premier, de data aceasta al președintelui Iohannis, a pus cireașa competenței pe tortul procesului.

Premierul Cioloș a închis orice șansă României

Pe 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului Dacian Cioloș, România a depus dosarul Roșia Montană la UNESCO. Dosarul a fost pregătit de fostul ministru al Culturii, Corina Șuteu. Dosarul purta numele "Peisajul Cultural Minier Roşia Montană".

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a admis înscrierea sitului Roşia Montană pe lista siturilor protejate de instituţie. Din acel moment, am rămas cu munții și aurul din ei neatinși de tehnologia exploatării, dar cu procesul „Roșia Montana” din America pe cap.

Guvernul PSD condus de Mihai Tudose, care i-a urmat lui Cioloș, a dorit retragerea dosarului înainte de decizia UNESCO.

„În ianuarie, înainte să plece, în ultimele zile, toată zona respectivă a declarat-o arie protejată natural și a trimis hârtiile la UNESCO. Adică, în traducere, „nu mai sapi o gropiță acolo nici să sapi după râme, că e arie protejată”, lucru care probabil că va conta la acel arbitraj”, a declarat la acel moment fostul premier Tudose despre decizia guvernului Cioloș. Declarația sa este consemnată în mai toată presa.

Decizia de înscriere a Roșiei Montana în patrimoniul UNESCO a fost luată în urma recomandării ICOMOS – Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor.  S-a produs în anul 2021. Asta înseamna că nimeni nu va mai putea exploata minele din zonă, totul va fi conservat și nu mai exista nicio șansă de a fi renegociat, regândit contractul cu investitorii canadieni.

Premierul Florin Cîțu, extrem de optimist cu privire la proces

În fruntea Guvernului era, în 2021, premierul Florin Cîțu. Mereu se arătase optimist cu privire la acest litigiu între statul român și compania Gabriel Resources LTD. Spunea că nu crede că România va fi obligată să plătească miliardele de dolari cerute în cadrul procesului de la Washington.

Din păcate, în primăvara lui 2021 deja erau opinii care atrăgeau atenția că, dacă perimetrul Roșia Montana va fi acceptat în patrimoniul UNESCO, pierderea procesului de către Romania la Curtea de Arbitraj de la Washington și plata de despăgubiri în valoare de miliarde de dolari către Gabriel Resources LTD va fi fără dubii. Acum se pare că investitorii au avut dreptate, România va fi obligată să plătească despăgubirile.

E greu de înțeles de unde avea atâta optimism premierul Cîțu, deoarece, în cazul altor două procese de răsunet, tot pe reziliere de contracte, a plătit sume considerabile în vremea când era ministru de Finanțe. E vorba de câteva sute de milioane de euro în cazurile fraților Micula de la Oradea și a lui Costel Constanda, cel cu litigiul Cartierul francez-Parcul Bordei.

Doi premieri ai României au fost audiați în proces

Scriam în 16 septembrie 2023 că România este pe punctul de a pierde procesul „Roșia Montană”, fiindcă am urmărit ce se întâmpla în SUA.

Statul român a fost apărat în acest proces de o casă de avocatură din Elveția și de avocați români de la societatea ”Leaua și asociații”.

În cadrul procesului au fost audiați locuitori din Roșia Montană, dar și foștii premieri ai României, Emil Boc și Victor Ponta, ultimul aflat în exercițiul funcțiunii în perioada în care s-au înregistrat cele mai mari proteste în țară și blocarea lucrărilor la exploatarea de aur de la Roșia Montana.

Compania Gabriel Resources a anunțat, într-un comunicat de presă, că instanța de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă la 14 septembrie 2023.

Tribunalul de Arbitraj trebuie să emită o decizie finală către părți în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii. Procedura spune că instanței i se permite să ia un termen suplimentar de 60 de zile, dacă nu poate redacta hotărârea în acest interval de timp. Dacă nu se va apela și la acest termen suplimentar, pe 10 februarie se așteaptă hotărârea finală.

În proces, compania Gabriel Resources a cerut României despăgubiri totale de 6,5 miliarde de dolari, adăugând și dobânda, deși suma inițială fusese de 4 miliarde. Sunt surse care susțin acum că România ar putea da doar două miliarde de dolari despăgubiri. Vom vedea cât vom plăti noi, proștii!