Românii și-au exprimat optițiunile în cadrul unui sondaj semnat de Avangarde. Cei mai mulți dintre românii care vor accepta să se vaccineze împotriva COVID-19, o vor face după ce se vor asigura că cei care s-au vaccinat nu au pățit nimic, arată o cercetare sociologică.
O cercetare sociologică realizată de Avangarde cu privire la percepția populației asupra pandemiei de COVID-19 arată că 36% dintre români intenționează să se vaccineze după ce se vor asigura că vacinul este sigur. Un procent de 30% dintre cei intervievați au declarat că se vor accepta să se vaccineze imediat ce vaccinul va fi disponibil pe piața din România, în prima parte a anului viitor.
Alți 25% dintre cei care au participat la cercetare au declarat că nu doresc să se vaccineze, în vreme ce alți 9% nu pot aprecia dacă vaccinul va fi bun sau rău și nu au luat nici o hotărâre. Alți 1% nu au nici o idee în legătură cu acest subiect ori au refuzat să răspundă.
Din cei 25% care sunt categorici împotriva vaccinării împotriva noului coronavirus, cei mai mulți și-au justificat refuzul prin lipsa de încredere în eficiența acestuia – 72%. Alți 24% spun că nu vor accepta vaccinul din principiu pentru că nu sunt de acord cu vaccinarea.
Împărțiți în funcție de gen, studii și de categoriile sociale din care provin, cei 25% se impart în: 52% femei și 48% bărbați; 40% cu liceu, 36% sub liceu și 24% cu studii universitare; 42% angajați, 36% șomeri, 16% pensionari și 6% din alte categorii.
Despre existența virusului
Conform analizei Avangarde, cei mai mulți dintre români sunt convinși că noul coronavirus există, în vreme ce 12% sunt de părere că este o invenție, iar alți 12% refuză să răspundă.
Pe de altă parte, cei mai mulți dintre români se tem mai mult că ar putea contacta o infecție cu noul coronavirus – 65% - decât că și-ar putea pierde locul de muncă, în contextul unei viitoare crize economice – 30%.
Pro sau contra carantinare
Un procent de 60% dintre subiecții intervievați sunt de părere că după alegerile parlamentare din 6 decembrie ne așteaptă un nou lockdown la nivel national, în vreme ce alți 13% sunt de părere că nu se va întâmpla nimic. În acest context, 54% dintre cei care au răspuns nu sunt de acord cu o nouă carantină generală, precum cea din aprilie, în vreme ce 34% sunt în favoarea unei asemenea măsuri.
Cei mai mulți dintre cetățeni cred că decizia de carantinare a unei localități ar trebui adoptată la nivel local, de consiliile județene sau de primării (67%), în vreme ce 23% sunt de părere că măsura ar trebui adoptată de autoritățile centrale (guvern).
Cei mai mulți dintre cei întrebați, 49% nu au încredere în datele furnizate de autorități cu privire la situația îmbolnăvirii de COVID-19, apreciind că acestea sunt schimbate în funcție de interesele autorităților. 34% au încredere în datele furnizate de autorități, iar 20 nu știu sau nu răspund în legătură cu acest subiect.
Personalitățile de încredere
Un alt capitol al cercetării vizează persoanele responsabile cu gestionarea pandemiei. Mai multe personalități politice, implicate în gestionarea crizei sanitare au primit note cuprinse de la 1 la 10, unde 5 reprezintă nota de trecere. Conform datelor colectate, 54% dintre cei chestionați i-au acordat note de la 1 la 5 președintelui Klaus Iohannis, în vreme ce 18% i-au dat note de 5 și 6, iar 26% l-au notat cu calificative cuprinse între 7 și 10.
Situația stă mai rău în cazul premierului Ludovic Orban care nu a primit note de trecere de la 62% dintre românii participanți la chestionar. Un procent de 12% i-au dat note de 5 și 6, iar 23% între 7 și 10.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru a primit un punctaj asemănător cu cel al președintelui Iohannis. 52% dintre notele primite au fost până 5, 18% între 5 și 6, iar 29% au fost de peste 7.
Cel mai bine dintre personalitățile implicate în gestionarea pandemiei de COVID-19, stă șefuL DSU, Raed Arafat. Acesta este cotat cu 33% note cuprinse între 7 și 10, 18% note de 5 și 6, iar 47% note de la 1 la 4.
Cercetarea Avangarde a fost realizată în intervalul de timp 15-17 noiembrie, pe un eșantion de 18 subiecți, probabilist, aleatos simplu, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Marja de eroare este de 3,3% pentru un nivel de încredere de 95%.